Ce se întâmplă acum în Găgăuzia ne amintește de evenimentele din stânga Nistrului din anii ’90. Liderii locali găgăuzi, controlați de Ilan Șor, încearcă să diminueze dependența Comratului de Chișinău și să le-o ofere pe tavă Rusiei. Aceasta se reflectă în câteva fumigene: permiterea exporturilor de produse agricole spre Rusia, utilizarea sistemului de plăți diferit „Mir” și oferta de a reduce prețul gazelor exclusiv pentru locuitorii Găgăuziei.
În plus, promisiunile de protecție venite din partea președintelui rus Vladimir Putin, precum și vizitele frecvente la Moscova, după instrucțiuni, întreprinse de bașcana Evghenia Guțul, fugarul Ilan Șor ori de alți lideri de partide și deputați, adaugă greutate acestui scenariu. Asta ne amintește de acțiunile separatiste din Transnistria, care au escaladat într-un război pe Nistru. Și atunci ne confruntam cu aceleași acțiuni ale războiului hibrid.
Kremlinul continuă să promoveze scenariul similar celui din Transnistria
În contrast cu această abordare, președinta Maia Sandu și Guvernul de la Chișinău încearcă să abordeze nevoile Găgăuziei printr-o politică de incluziune și de emancipare națională, încercând să se asigure că dezvoltarea identității găgăuze se realizează într-un mod care respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. Eforturile Chișinăului se concentrează pe promovarea limbii și culturii găgăuze, într-un cadru care evită rusificarea și susține o integrare armonioasă în statul Republica Moldova. Despre aceasta a și fost vizita repetată a Maiei Sandu în regiune, ce poate fi interpretată ca o încercare de a consolida legăturile dintre Guvern și locuitorii din Găgăuzia. Însă pentru gruparea Șor, controlată de Rusia, a fost încă un moment de dezinformare prin care să arate „nesupunerea” față de puterea centrală… [continuare]
Accesați articolul integral pe republica.ro
