Expert în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european, profesorul universitar Cosmin Popa analizează afirmaţiile ambasadorului Rusiei la Bucureşti, Vladimir Lipaev, din interviul pe care oficialul l-a acordat HotNews.ro. Istoricul explică felul în care funcționează propaganda rusă în România, dar și cum este alimentată de acțiunile politicienilor români.
- „Rusia este vital interesată ca România să înceteze să fie un partener credibil al NATO și al UE”, spune istoricul în replică la declarația diplomatului rus, care a susținut că țara sa nu a influențat în niciun fel alegerile din România.
- Cosmin Popa admite că statul român nu a adus suficiente dovezi ale implicării în rapoartele CSAT – iar Lipaev a exploatat acest punct slab -, dar, în același timp, „nici atunci când au fost puse pe masă dovezi foarte solide, Federația Rusă nu le-a acceptat”.
- Cum a reușit propaganda rusă să sădească îndoiala că România va fi apărată de NATO la nevoie? Cosmin Popa aduce în discuție din nou inabilitățile politicienilor români: „Au preferat să țină sub tăcere această problematică a acțiunilor intruzive și destabilizatoare. Totul a fost o discuție doar în cabinetele lor închise, nu au avut nevoie de societate”.
- Discursul lui Călin Georgescu, care preia retorica rusă, prinde la public pentru că avem o criză de credibilitate și „soliditate intelectuală” a politicienilor români, crede istoricul. „Pe fondul acesta de criză, de subțirime intelectuală a politicienilor români, este normal să atragă o persoană care își construiește un discurs care se vrea foarte profund intelectual”.
Cosmin Popa este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române şi este specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european.
A urmat studii universitare la București și la Moscova și e doctor al Universității București. A publicat peste 80 de studii în reviste ştiinţifice şi este autorul unor volume precum „Nașterea Imperiului” (2002), „Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est” (2012), „Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice” (2018) şi „Elena Ceaușescu sau anatomia unei dictaturi de familie” (2021)… [continuare]
Accesați articolul integral pe hotnews.ro
