Dincolo de profilarea candidaturii omului normal, despre care a scris deja Magda Grădinaru, dincolo de atacurile inevitabile și mai degrabă moderate (comparativ cu restul discursurilor) către președintele Iohannis și PNL, dincolo de tușele conservatoare apăsate și pe alocuri ridicole pentru un social democrat, discursul de candidat al lui Marcel Ciolacu a fost o combinație între ipocrizie și exploatarea profundei necunoașteri de către electorat a puterilor președintelui.
Dl Ciolacu a vorbit despre reindustrializarea României, cu obiective clare – „readucerea la viață a marilor uzine de metalurgie, siderurgie și petrochimie cu ajutorul capitalului privat”, investiții masive în industria chimică, parteneriat real cu sectorul farmaceutic, creșterea unor noi generații de specialiști prin sistemul de învățământ tehnologic și orientarea spre inovare.
Marcel Ciolacu a vorbit despre dezvoltarea agriculturii, prin dezvoltarea fabricilor de procesare românești și creșterea subvențiilor pentru fermierii noștri.
Despre dezvoltarea serviciilor prin creșterea alocărilor pentru toate programele de finanțare a IMM-urilor și susținerea prin bonificații financiare a firmelor care fac export… [continuare]
Accesați articolul integral pe spotmedia.ro
