Textul pornește de la declarațiile făcute după căderea Guvernului Bolojan și discută diferența politică dintre apartenența la proiectul european și o orientare mai largă către Occident.
Analiza susține că această schimbare de limbaj nu este doar una de nuanță, mai ales în contextul transformărilor din politica externă americană. Autorul pune în discuție felul în care administrația Trump se raportează la Europa, la NATO, la partidele naționaliste europene și la relațiile internaționale tratate tot mai mult printr-o logică tranzacțională.
Miza articolului este dacă România ar trebui să își definească direcția externă prin termenul „pro-occidental” sau să păstreze mai clar ancora „pro-europeană”. Analiza argumentează că, într-un moment în care Statele Unite și Uniunea Europeană pot avea priorități diferite, formularea folosită de președinte ridică întrebări despre coerența strategică a României.
Accesați articolul integral pe presshub.ro
