Cu 210 ani în urmă, pe 15 septembrie 1812, Moscova era cuprinsă de incendii uriașe și explozii declanșate de către ruși.
Pentru că intrarea armatei lui Napoleon în oraș nu mai putea fi oprită, au ales autodistrugerea. Și n-a fost vorba de tactica „pământului pârjolit”, care înseamnă arderea grânelor, otrăvirea fântânilor, uciderea animalelor.
Ci de transformarea în ruine a Universității de Stat din Moscova, a marii biblioteci Buturlin, a teatrelor Petrovski și Arbatski.
Un număr imens de opere de artă și documente istorice unicat au fost făcute scrum. 12 000 de oameni, care nu apucaseră să fugă, au pierit.
Între ei, 2.000 de soldați ruși răniți au fost sacrificați fără ezitare. 70% din casele Moscovei au ars, ca și 129 din cele 329 de biserici… [continuare]
Accesați articolul integral pe republica.ro
