Potrivit relatărilor Reuters, mesajul a venit după săptămâni de ofensivă intensă asupra suburbiilor nordice, desfășurată la ordinul premierului Benjamin Netanyahu, care a cerut capturarea orașului.
Netanyahu a declarat că Gaza City reprezintă un bastion al Hamas și că ocuparea lui este necesară pentru a învinge gruparea islamistă palestiniană, responsabilă de atacul din octombrie 2023 asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți. Operațiunea amenință însă să ducă la o nouă strămutare a sutelor de mii de palestinieni adăpostiți în zonă după aproape doi ani de război. Înainte de conflict, orașul găzduia aproximativ un milion de locuitori, aproape jumătate din populația întregii fâșii Gaza.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a scris pe platforma X că populația trebuie să părăsească orașul și să se îndrepte spre o zonă desemnată din Khan Younis, pe coasta sudică a Gazei. Oficialul a asigurat că cei care se refugiază acolo vor beneficia de hrană, îngrijiri medicale și adăpost. El a descris această zonă drept o „zonă umanitară”.
Conform armatei, forțele israeliene au reușit deja să controleze aproape jumătate din oraș, iar la nivelul întregii enclave ar deține aproximativ 75% din teritoriu. Luptele au fost însoțite de bombardamente constante asupra suburbiilor, iar în ultimele zile trupele au ajuns la câțiva kilometri de centrul urban.
Mulți dintre cei rămași în Gaza City sunt persoane deja strămutate în etapele anterioare ale războiului, care s-au întors ulterior în locuințele lor. O parte dintre locuitori au declarat că refuză să părăsească din nou orașul, în ciuda apelurilor armatei.
Decizia premierului Netanyahu de a ordona ocuparea orașului a fost susținută de aliații săi din coaliția de dreapta, dar luată împotriva recomandărilor conducerii militare, au declarat oficiali israelieni. În pofida reticenței armatei, zeci de mii de rezerviști au fost mobilizați pentru a sprijini operațiunea.
Conflictul din Gaza a lăsat Israelul tot mai izolat pe scena internațională, unele dintre cele mai apropiate state aliate condamnând amploarea campaniei militare, care a distrus mare parte din teritoriu și a agravat criza umanitară.
Criza ostaticilor și negocierile blocate
Războiul a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, când militanții au ucis aproximativ 1.200 de persoane în comunități din sudul Israelului și au luat 251 de ostatici. Din acel moment, autoritățile locale din Gaza susțin că peste 64.000 de palestinieni au fost uciși, iar mare parte din infrastructura enclavei a fost redusă la ruine.
În prezent, presiunea internă în Israel crește, în special din partea familiilor celor rămași captivi, care cer o soluție diplomatică pentru eliberarea lor. Din cei 251 de ostatici, oficialii israelieni estimează că 48 se află încă în captivitate, iar dintre aceștia doar 20 ar fi în viață.
Premierul Netanyahu insistă asupra unei înțelegeri „totul sau nimic”, prin care toți ostaticii să fie eliberați simultan, iar Hamas să capituleze. Armata israeliană susține că a eliminat mulți dintre liderii grupării și mii de combatanți, transformând Hamas într-o forță de gherilă.
De cealaltă parte, Hamas a transmis că este dispus să elibereze o parte dintre ostatici în schimbul unei încetări temporare a focului, condiții similare celor discutate în iulie, înainte ca negocierile mediate de SUA și state arabe să eșueze. Gruparea afirmă că ar elibera toți prizonierii dacă Israelul ar pune capăt războiului și și-ar retrage complet forțele din Gaza.
Majoritatea eliberărilor de până acum au avut loc prin intermediul negocierilor diplomatice, însă după prăbușirea rundelor din iulie ambele părți s-au acuzat reciproc de lipsă de bună credință.
Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Washingtonul se află în „negocieri foarte profunde” cu Hamas. În același timp, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a avertizat că operațiunile vor continua și se vor intensifica până când Hamas va accepta condițiile impuse: eliberarea tuturor ostaticilor și dezarmarea. „În caz contrar, gruparea va fi distrusă”, a spus Katz.
Sursa: Agenți de Presa
Cafea de Specialitate Rwanda Remera Gisagara
Note dulci - fructate de ciocolata, caramel si fructe tropicale (mango si ananas)
60 lei / 250g
Cafea de Specialitate Kenya Nyeri
Cafea de specialitate, 86.5 pts, cu note de lime, zmeura si mandarine
65 lei / 250g
Cafea Single Origin Ethiopia Yirgacheffe
Arome predominante: Flori de iasomie, citrice(lămâie), piersică. Note secundare: Ciocolată, caramel, fructe de pădure
55 lei / 250g
