Recunoscută drept cea mai reușită măsură de prevenție pentru păstrarea sănătății, imunizarea salvează milioane de vieți în fiecare ani. Totuși există în prezent aproape 20 de milioane de copii în lume care nu primesc vaccinurile de care au nevoie și datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că mulți oameni ratează vaccinurile vitale în timpul adolescenței și maturității.
România nu iese din acest tipar. Un sondaj publicat luna trecută de Avangarde arată că 58% dintre români consideră că vaccinurile și strategia de vaccinare anti-COVID nu au fost benefice pentru sănătate și doar 36% sunt de acord că acestea au fost benefice. În Săptămâna Europeană a Imunizării încercăm să aflăm cum a influențat campanie de vaccinare anti-Covid raportarea românilor la vaccinare în general și care sunt pilonii principali pe care s-a clădit reticența românilor la vaccin.
Dr. Gindrovel Dumitra (foto), coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei este optimist.
„Dacă ne raportăm la amenințările pe care le avem în acest moment, create în special de mișcarea anti-vaccin, încă stăm bine” precizează medicul. Datele sunt însă îngrijorătoare când vine vorba de acoperirea vaccinală. “Dacă ne raportăm la acoperiri vaccinale necesare pe care le păstrăm optimale pentru fiecare dintre vaccinuri, nu stăm deloc bine. Pentru vaccinarea împotriva rujeolei avem nevoie de o acoperire vaccinală de 95% și noi de-abia asigurăm pentru prima doză undeva la 15-20% acest fapt permite acumularea unor cohorte nevaccinate care în momentul în care se constituie într-o marjă critică, poate duce la declanșarea unei epidemii, lucru pe care l-am experimentat în cursul anului 2006, 2011, respectiv 2016”, mai spune doctorul Gindrovel Dumitra… [continuare]
Accesați articolul integral pe
