În fiecare an, dragostea de țară a marii majorități a românilor. apare mai pregnantă în preajma Zilei Naționale a României. Așa a fost și anul acesta. „Trăiască România!” și „La mulți ani, România!” au fost pe buzele tuturor de 1 Decembrie. Totuși, pe fundalul acestui patriotism, persistă numeroase dovezi de acțiuni contrare interesului general. În plus, calitatea medie a clasei politice și a guvernanților pare să fi scăzut în ultimele cicluri electorale, deși toți candidații la diverse funcții din ultimele decenii – inclusiv la alegerile de anul acesta – s-au întrecut în a proclama iubirea pentru România, respectul față de popor și credința în Dumnezeu.
O primă învățătură de minte pentru noi românii ar fi aceea că declarațiile de patriotism nu înseamnă absolut nimic în sine și că nu ar trebui evaluat niciun român, inclusiv vreun candidat la vreo funcție publică, după cât spune că iubește România, poporul sau pe Dumnezeu.
O a doua învățătură de minte ar fi aceea că întotdeauna se poate și mai rău și că majoritatea dintre noi ne-am mai păcălit la vot în trecut. Nu putem să presupunem că un candidat este mai bun pentru România decât altul doar pentru că nu a mai candidat sau pentru că recită mai frumos declarațiile de iubire și respect, nici să avem 100% convingerea că am identificat cel mai bun candidat dintre cei care se înscriu într-o cursă electorală.
Cum să alegem, totuși, un reprezentant pentru o funcție publică? Concluzia logică a celor de mai sus ar fi că ceea ce contează cel mai mult, de fapt, este dacă ce propune efectiv un candidat este bun pentru România și dacă ce gândește este corect pentru țară… [continuare]
Accesați articolul integral pe republica.ro
