Să vorbim astăzi despre ceva ce ne-a consumat în ultimii ani, mai ales după ce a apărut pandemia: de ce unii oameni nu au încredere în știință.
Timp de mulți ani s-a crezut că motivul principal pentru care unii oameni resping știința era un simplu deficit de cunoștințe și o teamă de necunoscut. În concordanță cu acest lucru, publicația The Conversation scrie că multe sondaje au raportat că atitudinile față de știință sunt mai pozitive în rândul acelor persoane care au citit despre științe.
Dar dacă aceasta ar fi într-adevăr problema de bază, remediul ar fi simplu: să informăm oamenii despre fapte. Această strategie, care a dominat comunicarea științifică în cea mai mare parte din ultima parte a secolului XX, a eșuat însă la mai multe niveluri.
În cadrul unor experimente controlate s-a constatat că furnizarea de informații științifice oamenilor nu schimbă atitudinile. Eșecul strategiei bazate pe informații poate fi cauzat de faptul că oamenii nu iau în considerare sau evită informațiile dacă acestea le contrazic convingerile. Fenomenul e cunoscut și sub numele de „prejudecată de confirmare”…
Accesați articolul integral pe
