„Nu sunt suficiente dovezi.” Sigur, pentru cineva care crede că manipularea electorală trebuie să vină sub forma unei scrisori oficiale semnate de Putin și livrate cu ștampilă la București, poate că nu sunt.
Între timp, restul lumii s-a prins că atunci când cineva ajunge în doar câteva zile să domine TikTok cu milioane de vizualizări, iar campania lui este împinsă de rețele legate direct de Kremlin, s-ar putea să fie ceva mai mult decât „noroc chior” și algoritmi generoși.
Dar unii nu vor să audă. Pentru ei, 25.000 de conturi care promovează obsesiv același mesaj sunt doar o coincidență. 700 de milioane de vizualizări pe un hashtag sunt doar interes spontan. Mii de reclame plătite din străinătate, sume de milioane de euro pompate în promovare și influenceri plătiți să vândă „echilibru și verticalitate” sunt doar marketing inovator. Doar niște oameni pasionați de un politician necunoscut, nu? Exact cum se întâmplă de obicei în alegeri: dintr-o dată, toată lumea ajunge să admire fix persoana promovată de Sputnik și de conturi conectate la Rusia.
În mod convenabil, cei care ne explică de ce „nu sunt suficiente dovezi” nici măcar nu au răsfoit investigațiile făcute de Bloomberg, Reset Tech sau EU Disinfo Lab. Ce să mai spunem de rapoartele serviciilor europene care arată negru pe alb cine a orchestrat această operațiune? Dacă Rusia a plătit campanii și influenceri, dacă a umplut internetul cu propagandă și a cumpărat reclame pentru a manipula electoratul, dar cineva încă insistă că „nu sunt suficiente dovezi”, atunci e clar că problema nu e lipsa informațiilor, ci refuzul de a le accepta.
România a trecut printr-un atac electoral fără precedent, dar sunt oameni care preferă să se prefacă că nu s-a întâmplat nimic. Probabil că pentru ei, și dacă Putin ar fi ținut un discurs în direct în care ar fi spus „Da, v-am influențat alegerile”, tot s-ar mai găsi o scuză. Până atunci, fiecare poate alege ce să creadă: fie toate aceste lucruri sunt doar o serie de coincidențe incredibile, fie cineva s-a jucat cu democrația noastră, iar unii sunt prea comozi ca să recunoască asta.
TikTok, noul minister al propagandei rusești
Dacă ar fi fost doar un politician cunoscut, dar considerat fără șanse reale, care își făcea cont pe TikTok și atrăgea ceva atenție, nu ar fi fost nimic neobișnuit. Dar când acesta ajunge brusc în topurile platformei, cu milioane de vizualizări și o expunere pe care nici măcar vedetele internaționale nu o ating, deja e altă discuție.
25.000 de conturi controlate de Rusia au acționat la unison pentru a-l promova pe Georgescu. Rezultatul? În prima zi de la lansarea contului, acesta a strâns 4.5 milioane de vizualizări. Chiar și cei mai populari creatori de conținut din România s-ar chinui să atingă asemenea cifre fără o promovare masivă în spate. Dar, bineînțeles, ni se spune că a fost doar un interes spontan din partea publicului, nu o operațiune bine pusă la punct.
Apoi vine partea cu hashtagurile. #călingeorgescu a adunat 700 de milioane de vizualizări în doar trei luni, cu un vârf de 100 de milioane într-o singură zi. Asta înseamnă că milioane de români au fost bombardați constant cu videoclipuri care îi promovau imaginea. Nu a fost o creștere naturală, nu a fost o mișcare venită organic din partea susținătorilor săi, ci o campanie masivă care a folosit exact aceleași metode de manipulare pe care Rusia le-a aplicat și în alte țări.
Mai mult, Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial pe TikTok. Da, în lume. Să fim serioși, sunt vedete internaționale care nu ating asemenea poziții. Dar cum TikTok refuză să spună clar ce a descoperit în rețelele sale de promovare electorală, cei care insistă că „nu sunt suficiente dovezi” își pot păstra liniștiți iluzia că totul a fost doar o coincidență.
Reprezentanții TikTok au fost audiați în Parlamentul European și au recunoscut că Georgescu a fost promovat de conturi cu sute de mii de urmăritori legate direct de Sputnik, una dintre principalele platforme de propagandă rusească. Totuși, s-au ferit să admită că au găsit dovezi clare de promovare electorală. Probabil că dacă nicio platformă nu recunoaște oficial nimic, atunci pentru unii realitatea nici nu există.
Cum arată o campanie electorală „spontană” sponsorizată cu milioane
Dacă ar fi fost doar entuziasmul unor susținători sinceri, ar fi fost una dintre cele mai impresionante mișcări electorale din istorie. Dar când încep să curgă milioane de euro din surse obscure pentru reclame, influenceri și promovare agresivă, e clar că vorbim despre altceva. Nu mai este vorba despre un val organic de popularitate, ci despre o operațiune bine finanțată, cu obiective precise.
Bloomberg a descoperit că dintr-o țară „misterioasă” au fost plătite 4.100 de reclame politice în valoare de 270.000 de euro pentru promovarea lui Georgescu. De parcă nu era destul, au fost sponsorizate și campanii de denigrare împotriva Elenei Lasconi, doar ca să fie clar pe cine trebuia să susțină această rețea de influență. Dar, sigur, nu sunt suficiente dovezi, poate că cineva a făcut donații din pură generozitate, fără să aibă nicio legătură cu Rusia.
Mai departe, 440 de milioane de afișări au fost generate de reclame plătite de o companie legată de Rusia, care timp de ani de zile a livrat publicului teme anti-occidentale, anti-NATO și mesaje despre „tradiție și suveranitate”. Apoi, fix când Georgescu devine candidatul care promovează exact aceste idei, aceleași rețele încep să îl împingă în față. Dar sigur, totul e doar o coincidență, iar oamenii au ajuns singuri la aceste concluzii, fără să fie manipulați.
Un detaliu interesant este că la aceeași adresă din Marea Britanie unde se afla firma care a finanțat aceste reclame mai funcționa și o altă organizație formată din susținătorii lui Georgescu, „Tracia Unită”, plus câțiva așa-ziși jurnaliști români care de ani de zile promovează propaganda Kremlinului. Nu e nevoie de investigații complicate ca să vezi legăturile, dar pentru unii, dacă nu apare o dovadă scrisă în rusă și semnată de Putin, nimic nu e convingător.
Bogdan Peșchir, un prieten al oligarhului rus Ilan Șor, cunoscut pentru operațiunile lui de influență electorală în Moldova, a băgat un milion de euro în promovarea lui Georgescu pe TikTok. Banii au fost folosiți pentru a plăti influenceri și pentru a menține fluxul constant de conținut favorabil acestuia. Dar din moment ce în declarația oficială de campanie a lui Georgescu apare suma de „zero lei” cheltuiți, probabil că trebuie să credem că toată această promovare a venit din senin, fără niciun interes în spate.
Dacă toate astea înseamnă „campanie electorală spontană”, atunci înseamnă că regulile s-au schimbat și nimeni nu a fost anunțat. Dar până când cineva recunoaște oficial că tot acest mecanism a fost construit pentru a manipula alegerile, cei care nu vor să vadă realitatea vor continua să creadă că milioane de euro și sute de mii de conturi sincronizate sunt doar rezultatul „unui val de entuziasm” din partea românilor.
Toți influencerii au devenit brusc fani Georgescu
Dacă ar fi fost vorba despre câțiva oameni pasionați de politică ce și-au exprimat sincer sprijinul pentru Georgescu, poate că nimeni nu s-ar fi întrebat de unde a apărut acest val de entuziasm. Dar când influenceri care până atunci promovau parfumuri, diete și tutoriale de machiaj au început, peste noapte, să-l susțină „din convingere”, deja lucrurile devin suspecte.
În realitate, mulți dintre acești influenceri au fost plătiți. Nu pentru că s-ar fi trezit dintr-o dată pasionați de discursurile lui Georgescu, ci pentru că cineva a considerat că e mai eficient să manipulezi masele prin oameni care au deja milioane de urmăritori. FA Agency, o firmă „sud-africană”, dar cu legături evidente cu Rusia, a sponsorizat postări pro-Georgescu cu sume de până la 1.000 de euro per videoclip. Nu erau clipuri despre platforma lui politică sau despre măsuri concrete, ci mesaje vagi despre „onoare”, „demnitate” și „echilibru”.
Totul a fost ambalat frumos sub o campanie care suna inofensiv: #echilibrușiverticalitate. Zeci de influenceri au fost păcăliți să promoveze mesajele fără să înțeleagă că fac parte dintr-o operațiune de influență electorală. Unii poate chiar au crezut că participă la ceva pozitiv, dar întrebarea care rămâne este cine a gândit și finanțat această campanie. Dacă a fost o strategie externă, atunci avem de-a face cu o manipulare la scară largă. Dacă a fost o mișcare gândită în România, atunci e o fraudă electorală clară.
Pe lângă asta, multe dintre aceste conturi au fost amplificate artificial. Zeci de mii de like-uri și comentarii au fost generate de conturi suspecte, majoritatea cu activitate minimă sau create recent. Scopul era clar: să dea impresia că un val uriaș de susținere se ridică natural, ca și cum românii, în mod spontan, s-ar fi unit în spatele lui Georgescu. De fapt, era o iluzie, creată prin aceleași metode de dezinformare pe care Rusia le-a folosit și în alte state.
Cine încă mai crede că Georgescu a cucerit TikTok-ul doar pentru că are un mesaj „convingător” ar trebui să se întrebe de ce aceiași influenceri care l-au promovat masiv au încetat brusc să vorbească despre el imediat ce banii s-au terminat. Pasiunea lor pentru „verticalitate” a fost direct proporțională cu sumele primite, dar pentru unii, dacă nu există o recunoaștere oficială a plăților, înseamnă că totul a fost „autentic”.
Facebook, raiul schimbărilor bruște de identitate
Dacă ar fi existat un concurs pentru cea mai spectaculoasă schimbare de identitate online, campania lui Georgescu l-ar fi câștigat detașat. Mii de pagini și grupuri de Facebook care până atunci erau dedicate vânzărilor locale, iubitorilor de animale sau rețetelor de prăjituri s-au transformat, peste noapte, în pagini de susținere pentru Georgescu. „Vânzări Botoșani” a devenit „Susținem Călin Georgescu”, iar „Iubitori de animale din Vaslui” a devenit „Votanți Călin Georgescu”. O mișcare absolut „naturală”, desigur.
Fenomenul nu a fost izolat. Mii de grupuri și pagini de Facebook, aparent fără nicio legătură între ele, și-au schimbat brusc numele și scopul. Comunități online care existau de ani de zile au fost rebranduite pentru a servi intereselor electorale ale unui singur candidat. Acest tip de manipulare nu a apărut întâmplător și nici nu a fost generat de un val spontan de susținere. A fost o strategie bine pusă la punct, coordonată și susținută financiar.
Schimbările acestea au fost urmate de o invazie de postări care păreau autentice, dar care, în realitate, veneau de la conturi care nu existau cu câteva luni înainte. Postări despre „patriotism”, „românism adevărat” și „mândria națională” au invadat feed-urile românilor, toate având același scop: să convingă că Georgescu este singura soluție pentru România. Nu conta că aceleași mesaje apăreau și în propaganda rusească din alte țări, important era să pară că vin „din popor”.
Ca să fie clar că nimic din acest fenomen nu a fost întâmplător, s-a descoperit că multe dintre aceste grupuri erau administrate de conturi din afara României. În unele cazuri, administratorii aveau activitate anterioară pe pagini care promovau teme pro-rusești sau anti-occidentale. Totuși, pentru unii, dacă nu există o declarație oficială în care să scrie „Da, am făcut-o”, atunci totul este doar o pură coincidență.
Dacă schimbarea numelui a mii de grupuri și apariția a zeci de mii de postări identice în doar câteva zile nu sunt dovezi de manipulare, atunci probabil că nimic nu va fi vreodată considerat suspect. Dar, în definitiv, dacă o pagină care vindea papuci a ajuns brusc să promoveze „echilibrul și verticalitatea” lui Georgescu, cine suntem noi să ne îndoim de autenticitatea acestei mișcări?
Dacă NATO, UE și SUA spun că Rusia a fost implicată, dar Putin și câțiva români spun că nu, cine să aibă dreptate?
Când NATO, Uniunea Europeană, SUA și aproape toate instituțiile internaționale relevante spun că Rusia a orchestrat o operațiune masivă de influențare a alegerilor, iar singurii care neagă sunt Putin și câțiva români, parcă lucrurile devin destul de clare. Totuși, în mod fascinant, există oameni care preferă să creadă varianta Kremlinului.
Toate marile democrații occidentale au condamnat public implicarea Rusiei, serviciile de informații au furnizat dovezi, iar specialiștii în securitate cibernetică au documentat exact cum a fost construită această campanie de manipulare. Dar, surpriză, există voci în România care insistă că „nu sunt suficiente dovezi” și că e doar o exagerare. De parcă NATO și UE ar avea vreun interes să inventeze scenarii despre alegerile din România doar de dragul spectacolului.
Dacă mâine Putin ar ieși public și ar spune: „Nu, nu ne-am implicat”, pentru unii ar fi suficient. La fel cum pentru aceiași oameni, niciun raport CSAT, nicio investigație jurnalistică, nicio analiză făcută de experți în securitate cibernetică nu contează. Dacă realitatea nu le convine, pur și simplu o ignoră.
Situația este cu atât mai absurdă cu cât Rusia a folosit aceleași metode în alte state, iar de fiecare dată s-a dovedit că încercările lor de influențare au fost reale. În SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, tactica a fost aceeași: rețele de conturi false, propagandă agresivă, cumpărarea influencerilor și infiltrarea unor mesaje specifice în social media. Diferența este că acolo nu s-a pus problema dacă există sau nu dovezi, ci s-a trecut direct la măsuri de combatere.
Când toată lumea îți spune că ai fost atacat, dar tu te prefaci că nu s-a întâmplat nimic, ai o problemă. Dacă pentru unii, toate aceste dovezi nu sunt suficiente, poate că ar fi cazul să ne întrebăm ce anume ar fi considerat convingător. O înregistrare video cu agenți ruși dându-și palme că au fost prinși? O poză cu Putin în fața unui laptop distribuind meme-uri cu Georgescu? Până la urmă, unii aleg să creadă doar ceea ce le convine, indiferent de faptele prezentate.
