Potrivit Reuters, Indonezia a interzis recent vânzarea telefoanelor produse de Google, la câteva zile după ce a blocat și vânzarea iPhone 16 de la Apple.
Această măsură a fost impusă din cauza unei reglementări care solicită ca telefoanele vândute în Indonezia să conțină cel puțin 40% componente fabricate local.
Autoritățile au declarat că aceste cerințe au rolul de a promova investițiile interne și de a sprijini producția locală.
Astfel, companiile care nu respectă această condiție nu pot comercializa produsele pe piața indoneziană.
Cerințele privind utilizarea componentelor locale și impactul asupra companiilor globale
Conform legislației din Indonezia, telefoanele mobile vândute pe piața locală trebuie să conțină un procent de 40% componente produse în țară.
Această reglementare are scopul de a stimula colaborările dintre companiile internaționale și furnizorii locali, precum și de a sprijini economia internă.
Google nu a respectat această cerință, motiv pentru care vânzările telefoanelor sale Pixel au fost interzise.
Reprezentantul Ministerului Industriei, Febri Hendri Antoni Arief, a explicat că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura „corectitudinea pentru toți investitorii din Indonezia”.
Acesta a precizat că telefoanele Google pot fi achiziționate din afara țării, însă vor fi supuse taxelor de import, iar autoritățile ar putea lua măsuri suplimentare, precum dezactivarea dispozitivelor vândute ilegal.
Aceeași interdicție a fost aplicată anterior și pentru iPhone 16, Apple neîndeplinind cerințele privind componentele locale.
Pentru a se conforma, companiile pot fie să colaboreze cu furnizori locali, fie să achiziționeze piese produse în Indonezia, dar nici Google, nici Apple nu au reușit până acum să facă acest lucru.
Reacții și implicații pentru piața indoneziană de tehnologie
Decizia Indoneziei de a bloca vânzările telefoanelor Google și Apple a generat reacții mixte.
Indonezia este o piață importantă pentru companiile de tehnologie, având o populație numeroasă și un interes ridicat pentru tehnologie, ceea ce o face o destinație atrăgătoare pentru investiții.
Cu toate acestea, Bhima Yudhistira, directorul think tank-ului Center of Economic and Law Studies, a caracterizat măsura drept o formă de „pseudo-protecționism” care afectează opțiunile consumatorilor și creează o imagine negativă pentru investitorii care ar dori să intre pe piața indoneziană.
Yudhistira a menționat că măsura poate afecta încrederea investitorilor și ar putea reduce investițiile directe în țară, contrar scopului declarat de sprijinire a economiei.
Indonezia se află, astfel, într-o situație dificilă: pe de o parte, dorește să sprijine producția internă și să stimuleze economia locală prin reguli stricte privind componentele locale, însă, pe de altă parte, riscă să piardă interesul unor mari companii de tehnologie, care sunt reținute de aceste cerințe.
