Clasamentul arată că liderul Executivului a acumulat peste 50.000 de apariții în publicațiile monitorizate, depășindu-și semnificativ colegii de guvern, iar în urma sa se situează ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Datele arată că premierul a atins vârfuri de vizibilitate prin numeroase declarații și dezbateri privind primul pachet de măsuri economice destinate reducerii deficitului bugetar, prin luările de poziție legate de reforma pensiilor magistraților, dar și prin controversele generate de demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a situat pe locul al doilea în top, vizibilitatea sa fiind asociată atât cu precizările legate de plata contribuțiilor de sănătate, cât și cu declarații tranșante pe teme delicate. Printre afirmațiile sale care au atras atenția s-au numărat: „Îmi este ruşine că pacienţii sunt trimişi să cumpere algocalmin”, dar și avertismente privind lipsa de personal: „Am ajuns în situaţia în care nu putem acoperi gărzi, avem spitale cu chirurg, dar fără anestezist. Am ajuns la o anomalie”. Tot în acest context, Rogobete a criticat structura unor unități medicale: „Există în România spitale unde avem mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi”. Declarațiile sale despre medicii care „primesc plicul cu bani” și experiența personală neplăcută dintr-un spital din Milano după care a afirmat că nu s-ar trata în străinătate, au completat vizibilitatea ridicată din această perioadă.
Pe locul al treilea în clasament se află ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a atras atenția prin inițiative legate de reorganizarea Romsilva și reluarea programului „Rabla”. De asemenea, a anunțat diminuarea amenzilor pentru persoanele care hrănesc animale, măsură cu impact social major, și a făcut declarații legate de controalele la gropile de gunoi și de problemele fermierilor care vor să folosească apa din râuri pentru irigații.
Locul al patrulea este ocupat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vizibilitatea sa fiind alimentată de anunțurile privind primul pachet de măsuri fiscale, dar și de protestele bugetarilor, inclusiv ale angajaților din ministerul său. Afirmațiile ferme privind disciplina bugetară au contribuit la imaginea sa publică: „Noi nu suntem de azi, de ieri, în această situaţie, suntem de 5 ani. Am ignorat că suntem în procedură de deficit excesiv”. Nazare a adăugat: „Trebuie făcută curăţenie în tot ce înseamnă sinecuri şi privilegii, în tot ce înseamnă cheltuieli discreţionare şi trebuie reinstituită disciplina finanţelor publice”, iar în privința administrației fiscale a subliniat: „ANAF-ul trebuie să înceapă să-şi facă treaba, nu se poate să nu răspundă la absolut nimic”.
Pe poziția a cincea se află ministrul Educației, Daniel David, care a atras atenția prin anunțurile privind schimbarea sistemului de burse pentru elevi și studenți, precum și prin măsurile de creștere a normelor didactice. El s-a adresat și protestatarilor din educație, precizând că a venit „să ajute, nu să încurce” și că nu urmărește o carieră politică, mesaj ce a contribuit la vizibilitatea sa în spațiul public.
În categoria miniștrilor cu o vizibilitate medie, între 2.000 și 3.000 de mențiuni, se situează șefii portofoliilor Economiei (Radu Miruță), Dezvoltării (Cseke Attila), Energiei (Bogdan Ivan), Afacerilor Externe (Oana Țoiu) și vicepremierul Tanczos Barna. Tot în această categorie intră și ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, precum și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
Un nivel mai scăzut de vizibilitate, între 1.000 și 2.000 de mențiuni, a fost înregistrat de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, de ministrul Justiției, Radu Marinescu, și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Pe ultimul palier al clasamentului se regăsesc patru miniștri care au avut sub 1.000 de apariții în presa scrisă și online în luna iulie: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Analiza realizată de News.ro și Klarmedia arată că, încă din prima lună de funcționare a Guvernului, vizibilitatea membrilor Executivului a fost influențată în mare măsură de declarații puternice, de decizii cu impact economic sau social și de controverse politice. Diferențele de vizibilitate dintre premier și ceilalți membri ai Cabinetului sunt semnificative, ceea ce indică o concentrare a atenției publice asupra liderului Guvernului, dar și asupra miniștrilor implicați direct în domenii sensibile precum sănătatea, mediul și finanțele
