Taxa de solidaritate reprezintă un impozit suplimentar aplicat veniturilor ce depășesc un anumit prag, introdus cu scopul de a aduce venituri suplimentare la bugetul public. În ultima lună, subiectul a revenit în atenția publică în România, în contextul negocierilor privind formarea unei noi majorități parlamentare și pregătirii bugetului pentru anul viitor. PSD a propus introducerea unei taxe de solidaritate pe veniturile lunare nete care depășesc 12 000 lei, aplicând o cotă de 20 % asupra părții care depășește acest prag, ca o soluție temporară până la implementarea unui impozit progresiv din 2026.
Concret, dacă un angajat sau freelancer obține lunar 14 000 lei net, suma suplimentară de 2 000 lei ar fi impozitată cu 20 %, rezultând o contribuție suplimentară de 400 lei lunar. PSD estimează că, aplicată în a doua jumătate a anului 2025, taxa va aduce bugetului aproximativ 1,8 miliarde lei .
Pe termen lung, începând cu ianuarie 2026, se planifică introducerea unui impozit progresiv global, aplicat asupra tuturor surselor de venit, cu o cotă suplimentară de 20 % pentru suma brută ce depășește 17 300 lei (aprox. 10 120 lei net).
Cine sunt vizați de taxă și cum funcționează mecanismul
Noua taxă s-ar aplica exclusiv veniturilor salariale nete lunare care depășesc 12 000 de lei. Acest prag plasează contribuabilii vizați în primele 7% dintre angajații din România, potrivit calculelor oferite de mediul de afaceri. Sunt afectați în special specialiști din domenii precum IT, consultanță, bănci, energie sau sănătate privată, dar și antreprenori sau liber-profesioniști care obțin venituri consistente din activități independente.
Guvernul nu a oferit încă detalii tehnice privind aplicarea exactă a taxei în cazul cumulului de venituri din surse diferite, dar discuțiile indică o abordare concentrată asupra veniturilor din muncă. De asemenea, nu a fost clarificat dacă veniturile obținute prin contracte PFA sau din drepturi de autor vor fi incluse.
Reacția mediului economic și acuzațiile de penalizare a performanței
Federația Patronală Concordia, împreună cu alți actori din mediul de afaceri, au criticat dur propunerea, susținând că aceasta transformă succesul profesional într-o vină fiscală. Reprezentanții patronatelor atrag atenția că, în loc să fie încurajată munca bine remunerată, este introdus un mecanism care taxează suplimentar exact segmentul cel mai productiv al pieței muncii. Mesajul transmis este simplu: dacă ai reușit să câștigi mai mult, trebuie să plătești mai mult, nu pentru că ai beneficiat de un tratament preferențial, ci doar pentru că poți.
Sunt semnalate riscuri clare privind demotivarea profesională. Angajații care se apropie de plafonul de 12 000 de lei ar putea refuza promovări sau bonusuri pentru a nu intra în zona de taxare suplimentară. În același timp, există temerea că această măsură va crea presiune pe angajatori să externalizeze posturi sau să înghețe creșterile salariale.
Lipsa reformei reale și refuzul de a ataca problema risipirii banului public
Criticii politicii fiscale propuse susțin că problema reală a bugetului nu stă în lipsa de venituri de la angajați bine plătiți, ci în evaziunea fiscală, risipa bugetară și administrarea ineficientă a resurselor publice. În loc să rezolve aceste probleme sistemice, statul alege calea mai simplă și mai vizibilă: să taxeze suplimentar o categorie restrânsă de contribuabili, cu impact politic minim și cu un discurs public ușor de ambalat sub eticheta „solidarității”.
Pe fond, taxa de solidaritate nu este decât un pas intermediar către impozitarea progresivă promisă de PSD, dar fără o reformă coerentă a aparatului fiscal și fără o reducere reală a cheltuielilor inutile ale statului, este percepută mai degrabă ca un gest simbolic, lipsit de eficiență structurală.
Situația actuală a propunerii și blocajul politic din coaliție
Deși PSD insistă asupra implementării taxei începând cu al doilea semestru al lui 2025, propunerea nu are susținere completă în cadrul coaliției de guvernare. UDMR și USR s-au declarat categoric împotrivă, iar PNL nu a adoptat o poziție clară, deși surse politice indică existența unor rezerve față de introducerea unui nou impozit. În prezent, proiectul se află în analiză tehnică la Ministerul Finanțelor și urmează să fie discutat în continuare în cadrul negocierilor dintre partide.
Aprobarea taxei nu este certă, dar tema rămâne una de actualitate, în special din cauza presiunilor legate de deficitul bugetar și constrângerile impuse de Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv.
