Legislația din România include numeroase prevederi ce au frecvent doar o legătură fragilă cu realitatea.
Vedem destule situații de acest gen chiar și la nivelul Constituției.
De exemplu, se spune că „[…] demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea […] reprezintă valori supreme […], şi sunt garantate” (art. 1(3)).
De asemenea, „Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.” (art 34), „Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii” (art 33(1)), „Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.” (art 35(1)) etc.(*)
Ambițioși, dar prudenți, americanii au mers în Constituția lor mai mult pe căutarea fericirii. La noi, s-a trecut direct la garantarea a mai tot ce contează. Mai lipsea să se garanteze însăși fericirea.
Diferența dintre „garanțiile” de la noi și experiența de zi cu zi a multor români nu are cum decât să frustreze juriștii care citesc astfel de prevederi… [continuare]
Accesați articolul integral pe republica.ro
