Într-o postare publică pe rețelele de socializare, aceasta explică detaliile unei întâlniri guvernamentale și contextul unui email controversat clarificând totodată natura fondurilor primite pentru un spital din Piatra Neamț
Oana Gheorghiu a reacționat la acuzațiile apărute în spațiul public printr-un mesaj detaliat publicat pe pagina sa de Facebook. În postarea respectivă, aceasta reclamă existența unei mașinării de denigrare alimentate din banii partidelor politice, care sunt folosiți pentru a plăti trusturi de presă precum Antena3, Realitatea și Gândul.
Conform afirmațiilor sale, aceste trusturi declanșează campanii negative exact în momentele în care o persoană devine incomodă. Metoda descrisă constă în publicarea unui email scos din context, căruia i se atașează nejustificat eticheta de „trafic de influență” pentru a porni o ofensivă mediatică.
Întâlnirea guvernamentală cu reprezentanții grupului Schwartz
Prezentând faptele pe care le consideră verificabile și documentate, Gheorghiu menționează o întâlnire publică organizată la nivelul guvernului în perioada 19-20 ianuarie 2026. Evenimentul a fost înregistrat în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) și comunicat transparent tot pe pagina sa de Facebook.
La discuții au participat reprezentanți ai grupului Schwartz și oficiali ai principalelor instituții românești implicate în digitalizare, respectiv ADR, MAI, STS, SRI, MAPN și MEDAT. Prezența sa la eveniment s-a limitat la deschiderea acestuia, timp de maximum o oră, restul programului fiind dedicat unor discuții tehnice între specialiști.
Interesul pentru prezența grupului Schwartz este argumentat în text prin statutul acestuia de pionier al ecosistemului digital european, axat pe suveranitate digitală. Aceasta menționează că grupul susține peste 30.000 de locuri de muncă în România și 600.000 la nivel global, reprezentând un proiect din care țara noastră ar trebui să facă parte.
Corespondența electronică și acuzațiile fostului șef ADR
În urma întâlnirii, pe data de 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis un email către participanți pentru a solicita informații despre concluziile discuțiilor și potențialele oportunități pentru România. Ea precizează explicit că specialiștii instituțiilor statului au fost cei prezenți la discuțiile tehnice, nu ea.
Mesajul a ajuns și la Dragoș Vlad, fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Potrivit postării de pe Facebook, acesta nu a semnalat nicio presiune la momentul primirii corespondenței, alături de ceilalți destinatari.
Totuși, documentul arată că trei luni mai târziu, abia după ce a fost demis din funcție, Vlad s-a plâns publicațiilor Gândul și Antena3. Gheorghiu susține că acesta a sugerat în mod mincinos o tentativă de influențare a deciziilor, deși în cadrul acelei întâlniri nu s-a discutat nicio achiziție și niciun contract.
Fondurile pentru secția ATI din Piatra Neamț
O altă clarificare din textul publicat online vizează suma de 250.000 de euro. Sursa confirmă că firma Kaufland, parte a grupului Schwartz, a donat acești bani în anul 2021, în plină pandemie, după incendiul de la secția ATI din Piatra Neamț soldat cu 15 decese.
Fondurile au fost utilizate pentru construcția unei noi secții de terapie intensivă a unui spital de stat, într-un moment în care întregul județ rămăsese fără acces la astfel de servicii vitale.
Oana Gheorghiu afirmă că spitalul funcționează și astăzi, salvând pacienți. Ea adaugă că interpretarea acestei sponsorizări corporative drept trafic de influență indică o problemă gravă de înțelegere a conceptului de bine public.
Obiectivul atacurilor și apelul către public
Analizând motivele din spatele acestor acțiuni împotriva unui om fără miză sau afiliere politică, ea concluzionează că obiectivul principal este intimidarea și descurajarea persoanelor integre, pentru ca acestea să nu se mai implice în societate.
În contrast cu alte figuri publice, ea subliniază că nu a beneficiat de zboruri cu avioane private, nu a ascuns ceasuri scumpe și nu a plasat oameni în consilii de administrație. Transformarea unui simplu email de informare într-o „încadrare juridică” are, conform sursei, scopul clar de a distrage atenția de la adevăratele probleme, respectiv găurile negre prin care se scurg banii cetățenilor.
Oana Gheorghiu descrie situația ca pe o luptă între trecut și viitor, în care a devenit o țintă pentru că a deranjat un sistem obișnuit să acționeze pe întuneric. Ea face un apel către cititori să nu renunțe la indignare, declarând ferm că nu se va lăsa intimată de această mașinărie și că adevărul iese întotdeauna la lumină.
