Pe cerul politicii mondiale zboară „baloane de încercare” și se testează limite. Nu există putere fără dovada capacității de a o exercita.
Nimic nu e mai eficient într-o strategie combativă decât decredibilizarea inamicului în ochii celorlalți (și poate chiar ai lui), prin încercarea de a-l arăta slab, șovăielnic, indecis, temător. În categoriile strategice și de valori cărora le aparțin, statele se încolonează în spatele celor care sunt cele mai convingătoare în a-și dovedi puterea.
Americanii, rușii și chinezii știu că într-un război este esențial să arăți că nu te temi. Cine clipește primul a pierdut. Europenilor, din tot felul de motive (unele însemnând progres cultural, altele slăbiciuni structurale), li s-a atrofiat spiritul combativ și preferă „somnul de frumusețe”.
Tabloul lumii politice actuale ne arată, în vremuri de furtună și schimbări profunde, patru personaje/actori globali între care există mari diferențe, fiecare aflat într-un proces de transformare internă și totodată în relații dintre cele mai dinamice și mai neprevăzute cu ceilalți…
Accesați articolul integral pe
