Casa Albă a anunțat luni că intervenția va include și critici la adresa organizațiilor internaționale, pe care liderul american le consideră slăbite și ineficiente.
Discursul marchează prima apariție a lui Trump la tribuna ONU de la începutul celui de-al doilea mandat, într-un context în care războiul din Gaza continuă să domine agenda diplomatică mondială. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că președintele va pune accent pe „reînnoirea forței americane în lume”, în timp ce va ataca instituțiile multilaterale.
Trump urmează să își îndrepte criticile către organizațiile internaționale
„Președintele va vorbi și despre modul în care instituțiile globaliste au degradat semnificativ ordinea mondială și își va prezenta viziunea directă și constructivă pentru viitor”, a spus purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt într-un briefing.
Această abordare este în linie cu scepticismul pe care Trump l-a manifestat constant față de organismele internaționale, un element central al politicii sale externe „America First”. În primul mandat, el a redus finanțarea sau a retras Statele Unite din mai multe agenții și programe ONU, considerând că acestea limitează suveranitatea americană.
Trump se va întâlni cu liderii din cele mai importante state musulmane
Într-o mișcare diplomatică notabilă, Donald Trump va convoca pe marginea celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU o întâlnire multilaterală cu lideri din opt țări cu populație majoritar musulmană. La discuții vor participa reprezentanți din Qatar, Arabia Saudită, Indonezia, Turcia, Pakistan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Iordania.
Momentul ales este semnificativ, întrucât președintele american se pregătește să abordeze deciziile recente ale mai multor guverne occidentale de a recunoaște oficial statul palestinian. Marea Britanie, Canada și Australia au făcut deja acest pas, iar Franța s-a alăturat lor luni prin anunțul de recunoaștere a Palestinei.
Aceste evoluții diplomatice au provocat critici dure la Ierusalim. Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care urmează să se adreseze Adunării Generale vineri, a reacționat promițând extinderea coloniilor evreiești în Cisiordania ocupată.
Casa Albă condamnă recunoașterea Palestinei ca „o recompensă pentru Hamas”
Donald Trump și-a exprimat clar opoziția față de recunoașterea statului palestinian de către aliații occidentali, pe care o consideră contraproductivă pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu. „Președintele a fost foarte clar că nu este de acord cu această decizie”, a spus purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, amintind de discuțiile recente dintre Trump și premierul britanic Keir Starmer, purtate săptămâna trecută în timpul vizitei de stat la Londra.
„Sincer, el consideră că este o recompensă pentru Hamas. Crede că aceste decizii sunt doar vorbe și nu acțiuni reale din partea unora dintre prietenii și aliații noștri, și cred că veți auzi acest mesaj și mâine”, a adăugat Leavitt.
Această critică se înscrie în abordarea mai amplă a lui Trump față de conflictul israeliano-palestinian. În primul său mandat, el a mutat ambasada Statelor Unite la Ierusalim și a intermediat acordurile de normalizare dintre Israel și mai multe state arabe prin Acordurile Abraham.
Întâlniri cu Zelenski și Milei
Agenda diplomatică a lui Trump la ONU include și o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în condițiile în care Kievul continuă să solicite garanții de securitate sprijinite de Occident, pe fondul confruntării cu Rusia. Întâlnirea are loc în timp ce eforturile internaționale de a obține o încetare durabilă a focului între Ucraina și Rusia rămân fără rezultat.
Trump se va întâlni și cu președintele Argentinei, Javier Milei, unul dintre principalii săi aliați din America de Sud. Întâlnirea are loc la scurt timp după ce Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că ia în considerare un pachet de asistență economică pentru Argentina, în încercarea de a stabiliza piețele financiare marcate de volatilitate.
O apariție la un moment critic
Participarea lui Trump la Adunarea Generală are loc într-un moment critic pentru diplomația internațională, în care războiul din Gaza și conflictul din Ucraina domină discuțiile globale. În același timp, alianțele tradiționale sunt puse la încercare de deciziile unilaterale și de criticile repetate pe care liderul american le adresează structurilor multilaterale.
