Banca Centrală Europeană (BCE) a evaluat că inflația în blocul comunitar se situează pe o traiectorie descendentă, dar este proiectată să se mențină prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. În cadrul Buletinului Economic publicat în iulie, consiliul guvernatorilor a declarat că va lua toate măsurile necesare ca inflația să scadă sub 2%. România se află la coada clasamentului european, BNR invocând costurile ridicate de finanțare, riscurile nerambursării creditelor, dar și întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene ca cele mai grave riscuri care trag în jos șansele de redresare economică rapidă a țării.
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația a continuat să se reducă, atingând 6,1% în luna mai, față de 7,0% în aprilie. Conform proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie 2023, se estimează că inflația totală se va situa, în medie, la 5,4% în 2023, la 3,0% în 2024 și la 2,2% în 2025. Indicatorii presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază se mențin la valori ridicate, deși unii prezintă primele indicii de temperare.
Când vine vorba de costurile creditării, și de eforturile pe care BCE le-a făcut pentru temperarea inflației, experții Băncii Centrale Europene proiectează o scădere crescândă a inflației pe fondul scăderii cererii de creditare. Aceștia mizează pe descurajarea publicului de a se împrumuta prin politicile susținute de creștere a ratelor dobânzilor.
Scopurile UE au în prim plan aducerea nivelului inflației la 2% pe termen mediu, raportul BCE insistând asupra faptului că ratele dobânzilor vor fi menținute la valori ridicate atât timp cât va fi nevoie.…
Accesați articolul integral pe
