De la începutul celui de-al doilea mandat al său ca prim-ministru al Ungariei în 2010, Viktor Orbán și-a creat o imagine de far al conservatorismului, fără teamă să susțină „valorile tradiționale creștine” împotriva unui establishment liberal, intrând în grațiile politicienii de extremă dreapta din întreaga lume, de la fostul președinte american Donald Trump și până la Marine Le Pen, din Franța, scrie publicația rusă independentă Novaia Gazeta.
Nerespectarea de către Orbán a normelor democratice și a drepturilor civile, pe de altă parte, i-a adus o atenție foarte diferită, UE hotărând în iulie să rețină fonduri de 12 miliarde de euro de la Ungaria pentru încălcarea de către aceasta a cerințelor statului de drept ale blocului comunitar. În 2023, grupul de reflecție pentru democrație din SUA, Freedom House, a condamnat Budapesta pentru „demonizarea opoziției și a grupurilor vulnerabile”, în timp ce Amnesty International a descris situația din Ungaria drept o „reducere continuă a drepturilor omului și încălcări ale legislației internaționale și ale UE”.
Oficialii europeni, îngrijorați de apropierea lui Orban de Putin
Totuși, nimic din toate acestea nu îi îngrijorează pe oficialii europeni la fel de mult ca apropierea lui Orbán de un alt „lider iliberal” – președintele rus Vladimir Putin.
Relațiile Ungariei cu Rusia au înflorit pe măsură ce Orbán și-a consolidat puterea, după 2010. După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, Orbán a descris Rusia drept o „stea” printre țările care nu sunt „occidentale, nu sunt liberale, nu sunt democrații liberale, poate nici măcar democrații, și totuși reușesc să devină națiuni prospere”…
Accesați articolul integral pe
