Cu alegerile care se apropie, tensiunile politice din Moldova sunt la cote ridicate, iar influențele externe își fac simțită prezența din plin.
În contextul alegerilor prezidențiale care urmează să aibă loc pe 20 octombrie, cetățenii moldoveni nu doar că își vor alege președintele, ci vor decide și dacă țara va include aderarea la Uniunea Europeană (UE) ca obiectiv strategic în constituția sa.
Dacă niciunul dintre cei unsprezece candidați la președinție nu va obține mai mult de jumătate din voturi, va avea loc un al doilea tur pe 3 noiembrie.
Aceste alegeri sunt de o importanță crucială pentru viitorul democrației din Moldova și pentru cursul său pro-occidental.
Citește și: Jurnalistă ucraineană moare în detenție, după luni de tăcere din partea autorităților ruse
Deși guvernul actual, orientat spre reforme și integrarea europeană, se bucură de susținere populară, el se confruntă cu încercări semnificative din partea Rusiei de a destabiliza țara și de a influența alegerile în favoarea Moscovei.
În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă la granițele Moldovei, Kremlinul nu își concentrează atenția doar pe acest conflict, ci și pe Moldova, unde își intensifică tacticile de război hibrid, activitățile de dezinformare și eforturile de interferență deschisă.
Interferența Rusiei în alegerile din Moldova
Autoritățile din Chișinău au avertizat recent că interferențele rusești au un impact negativ major asupra țării.
Săptămâna trecută, oficialii moldoveni au acuzat Rusia de orchestrarea unui sistem masiv de cumpărare de voturi, în care ar fi implicat și Ilan Shor, un oligarh pro-rus sancționat de Statele Unite.
Potrivit poliției moldovenești, Rusia și Shor au încercat să influențeze voturile a cel puțin 130.000 de moldoveni, oferind mită în valoare totală de 15 milioane de dolari.
Obiectivul acestui plan era de a înclina balanța alegerilor împotriva actualului președinte pro-european Maia Sandu și de a împiedica referendumul privind aderarea la UE să treacă.
Ilan Shor, care locuiește în prezent în Rusia, a fost condamnat anul trecut în absență în Moldova pentru fraudă și spălare de bani.
Sandu a continuat să împingă procesul de integrare europeană a țării, în ciuda războiului din Ucraina și a interferențelor persistente ale Kremlinului.
În 2022, Moldova a obținut statutul de candidat pentru aderarea la UE și a început negocierile de aderare.
Dacă referendumul planificat nu va trece, Moldova riscă să piardă șansa de a-și consolida viitorul european și se va confrunta cu consecințe politice, economice și sociale semnificative.
Citește și: Guvernul României se laudă cu mediocritatea unui rating BBB- ca dovadă a stabilității economice
Înfrângerea referendumului ar putea amenința legitimitatea forțelor pro-europene de la Chișinău și ar deschide calea forțelor pro-ruse să își promoveze mai agresiv viziunea.
Propaganda Kremlinului și tensiunile interne
Ca parte a campaniei sale de influență, Kremlinul răspândește narațiuni maligne pentru a induce frica că un vot pentru UE ar pune Moldova pe același drum ca Ucraina.
Proxii susținuți de Rusia și instituțiile media afiliate încearcă să răspândească panică, susținând că orientarea către UE va distruge țara, va eroda independența Moldovei și va invita trupele ruse la granițe, așa cum ar fi făcut Ucraina în timpul Revoluției Maidan din 2014.
Din cauza amestecului rusesc în politică, tensiunile interne din Moldova s-au agravat, mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia, care este controlată de partidul politic pro-rus al lui Shor.
Moldova se confruntă, de asemenea, cu provocări continue în regiunea separatistă Transnistria, prietenoasă cu Rusia.
Totuși, sentimentul comun din Chișinău este că Găgăuzia prezintă o amenințare mai acută pentru stabilitatea țării, în timp ce Transnistria pare interesată să mențină status quo-ul.
Ilan Shor a profitat de sărăcia din regiunea Găgăuzia și de populația majoritar vorbitoare de limbă rusă pentru a-și promova cauza și a construi o rețea pro-rusă, în special în rândul pensionarilor.
În acest an, Departamentul de Stat al Statelor Unite a sancționat-o pe Yevgeniya Gutsul, guvernatoarea Găgăuziei susținută de Shor, ca parte a rețelei criminale a acestuia.
Departamentul de Stat a precizat că această rețea „continuă să lucreze pentru a avansa interesele Kremlinului în Moldova, încercând să corupă sistemul politic al țării și să submineze democrația.”
Impactul asupra democrației din Moldova
Moscova încearcă să sufoce democrația Moldovei și să zdrobească aspirațiile țării prin coerciție.
Potrivit declarațiilor făcute de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, „Obiectivul Moscovei rămâne neschimbat: să deturneze eforturile Moldovei de a se integra în Uniunea Europeană și să împingă țara înapoi în sfera sa de influență.”
Rusia încearcă nu doar să influențeze viitorul Moldovei, ci și să instaleze un guvern prietenos cu Kremlinul, pentru a înconjura și mai mult Ucraina.
Granița dintre Moldova și Ucraina se întinde pe mai mult de 600 de kilometri, iar Moldova este un punct strategic pe care Rusia nu-l poate ignora.
Liderii pro-europeni de la Chișinău sunt conștienți de această realitate și subliniază că Moldova nu este singura țară din Europa pe care Rusia dorește să o destabilizeze.
Ultimii doi ani și jumătate au fost extrem de dificili pentru Moldova, după invazia rusă a Ucrainei.
Oficialii moldoveni spun însă că această perioadă electorală este cea mai provocatoare de până acum.
Ei au atras atenția asupra unei „rețele de tip mafiot” condusă de forțele ruse și asupra nivelului masiv de dezinformare.
Sprijinul occidental și rezistența Moldovei
În fața atacurilor hibride și a amestecului rusesc, sprijinul occidental pentru Moldova, combinat cu sancțiuni țintite împotriva influenței negative a Rusiei, a fost bine primit de guvernul de la Chișinău.
De asemenea, susținerea oferită Ucrainei de către Occident este văzută ca esențială pentru supraviețuirea Moldovei.
Moldovenii subliniază importanța ajutorului pentru Ucraina și avertizează că, dacă Ucraina nu este suficient susținută, lumea democratică ar trebui să se pregătească pentru provocări și mai mari.
Ei văd Moldova ca pe un teren de testare pentru Rusia și pentru modul în care democrațiile ar trebui să-și construiască apărarea împotriva activităților ostile.
Un element cheie al acestei apărări este sprijinirea Ucrainei în lupta sa.
Moldova crede că Occidentul trebuie să acționeze mai îndrăzneț și mai rapid, depășind teama de escaladare care afectează deciziile oficialilor occidentali.
Alegerile viitoare și provocările pentru democrație
Alegerile din Moldova sunt urmărite îndeaproape de Kremlin, iar lumea democratică ar trebui să facă același lucru.
Indiferent de rezultatul alegerilor, lupta nu se va încheia aici.
Rusia va continua să își intensifice războiul hibrid în Moldova, inclusiv în perioada premergătoare alegerilor parlamentare de anul viitor.
Războiul la scară largă al Rusiei în Ucraina va continua, iar Moldova este doar o altă piesă în proiectul imperialist al Kremlinului.
De aceea, aliații occidentali ai Ucrainei trebuie să rămână fermi în sprijinul lor pentru calea pro-europeană și pro-occidentală a Moldovei.
Asistența acordată atât Ucrainei, cât și Moldovei este esențială pentru apărarea cetățenilor și a libertăților democratice împotriva planurilor Rusiei.
