Guvernul României e ca un student care de 10 ani ia aceeași notă de trecere la un examen, și totuși, la fiecare final de semestru, vine cu laurii pe cap și se laudă că a trecut cu brio. „Nota noastră de BBB-/A3 la examenul agențiilor de rating este dovada stabilității economice!” proclamă triumfal autoritățile de la București, ignorând cu desăvârșire faptul că acea „notă” e mai degrabă un „era să pici” decât un „bravo, ai reușit!”.
Să ne înțelegem: BBB- este, practic, echivalentul unui „suficient spre bine”, adică exact cât să nu fie nevoie să ne ducem cu mâna întinsă la agențiile de rating și să le rugăm să ne dea o mână de ajutor. Este ca și cum ai învăța pe de rost răspunsurile pentru întrebările simple la un examen, dar când vine vorba de subiectele complicate, te scarpini în cap și aștepți să treacă timpul. După 10 ani cu același calificativ, ar fi cazul să ne întrebăm: oare guvernul nostru chiar înțelege ce înseamnă stabilitate economică? Sau ne mulțumim să zicem „e bine, doar n-am picat”?
Citește și: Ciolacu și guvernul său se întrec în declarații populiste și mincinoase care sfidează realitatea
Stabilitate? Mai degrabă stagnare cu stil!
Când auzi cuvântul „stabilitate”, îți vine în minte o imagine a unei economii care evoluează, care se adaptează, care progresează. Dar guvernul nostru a reușit să redefinească termenul: stabilitate nu înseamnă că lucrurile se îmbunătățesc, ci că stau pe loc, nu pică în cap, dar nici nu urcă. Exact ca un tren oprit pe linie moartă, dar care nu deraiază. Bravo, nu ne-am prăbușit, suntem o națiune stabilă!
Între timp, alte țări care au avut același rating acum 10 ani au făcut pași înainte, și-au îmbunătățit infrastructura, educația, inovația tehnologică. Noi ne-am mulțumit cu ideea că „e bine că nu suntem în categoria junk” – adică acea zonă a disperării economice de care încearcă să fugă toată lumea. Dar, să fim sinceri, ne-am păstrat cu greu deasupra liniei „junk”. La un vânt economic mai puternic, am putea ateriza direct în acea categorie, iar atunci să vedem ce poveste mai spune guvernul.
10 ani de BBB-: Un premiu de consolare
Cum ar fi să te duci la școală 10 ani și să iei mereu aceeași notă mediocră, iar la final, în loc să te gândești „Poate ar trebui să învăț mai mult”, să te lauzi că ai rămas pe linia de plutire? E ca și cum ai spune că faptul că n-ai picat este o realizare monumentală. Aceasta este logica guvernului României. 10 ani de BBB-, și în loc să vedem asta ca pe un semnal că suntem într-un punct mort, autoritățile ne vând povestea „suntem stabili”.
Hai să fim serioși: un rating BBB- este aproape de coada clasei. Este notă de „bine că am trecut”, nu „excelent, ce bine ne descurcăm!”. Mai ales că dacă ne uităm puțin la vecini, unii au reușit să urce trepte și să-și îmbunătățească ratingul, în timp ce noi stăm confortabil în mediocritate și ne prefacem că asta e dovada unei economii sănătoase.
Un rating la limită și o economie la fel
Ca să fim clari: BBB- înseamnă că economia României este suficient de stabilă încât să nu ne prăbușim imediat, dar nu suficient de bună încât să inspirăm încredere deplină investitorilor. E ca un apartament vechi, care încă nu s-a prăbușit, dar ai mereu o plasă de siguranță la ușă în caz că pică tavanul. Investitorii internaționali se uită la România ca la acel prieten care promite că va începe să facă sport și să mănânce sănătos, dar care, în fiecare seară, mai desface o pungă de chipsuri în fața televizorului. Ești prieten cu el, îl susții, dar nu-i vei da banii tăi de economii să-i gestioneze.
Mai bine râdem decât să plângem
În final, trebuie să recunoaștem: guvernul României are un talent remarcabil de a transforma mediocritatea într-o sărbătoare națională. Avem un rating de țară de BBB- de mai bine de un deceniu și în loc să ne fie rușine că nu reușim să progresăm, ne batem pe spate cu zâmbete largi și declarații triumfaliste. Până la urmă, dacă nu poți să te lauzi cu performanțe reale, măcar poți să o faci cu lipsa unor eșecuri catastrofale. Iar la asta, guvernul nostru chiar e expert.
Așa că, dragii mei, încheiem aici cu o concluzie plină de optimism: România poate că are un rating BBB-, dar măcar suntem „stabili”. Adică exact ca o statuie care, deși stă nemișcată, nu se prăbușește. Dar dacă rămânem așa, în curând s-ar putea să fim priviți doar ca o relicvă a trecutului, și nu ca o economie modernă care vrea să meargă înainte.