O mobilizare fără precedent este așteptată pe străzile Budapestei sâmbătă, când zeci de mii de persoane sunt așteptate să participe la cel mai amplu marș Pride organizat vreodată în Ungaria. Evenimentul, marcat de tensiuni politice și interdicții legislative, are loc în pofida unei interdicții oficiale impuse de guvernul condus de Viktor Orbán, care continuă ofensiva împotriva comunității LGBTQ prin modificări legislative controversate.
Organizatorii estimează o participare record de peste 35.000 de persoane, într-un gest deschis de sfidare față de restricțiile autorităților și într-un moment simbolic pentru drepturile omului în Europa Centrală. Organizatoarea marșului Viktoria Radvanyi a atras atenția că modificările legislative recente, care interzic manifestările considerate că promovează homosexualitatea în spațiul public, pot avea consecințe dincolo de granițele Ungariei. „Nu ne apărăm doar pe noi înșine… Dacă această lege nu va fi anulată, Europa de Est riscă un val de măsuri similare”, a avertizat ea.
Anul acesta, marșul capătă o semnificație specială nu doar pentru că marchează trei decenii de existență, ci pentru că are loc în contextul unui atac legislativ concertat împotriva comunității LGBTQ. În martie, parlamentarii ungari au adoptat o lege care interzice organizarea evenimentelor considerate ca “promovând homosexualitatea” în spațiul public. O lună mai târziu, Constituția a fost modificată pentru a întări această interdicție, în ceea ce criticii numesc o strategie politică de divizare a societății.
Premierul Viktor Orbán a avertizat vineri că, deși poliția nu va opri marșul, participanții trebuie să fie conștienți de “consecințele legale”. Potrivit noii legislații, organizatorii riscă până la un an de închisoare, iar participanții pot fi amendați cu până la 500 de euro. În plus, au fost instalate camere de supraveghere cu recunoaștere facială de-a lungul traseului, stârnind îngrijorări legate de intimidare și supraveghere în masă.
Totuși, autoritățile municipale se poziționează diferit față de cele centrale. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a declarat ferm că evenimentul este co-organizat de Primărie și, prin urmare, nu necesită aprobarea poliției: “Poliția are o singură misiune mâine, și este una esențială: să asigure siguranța cetățenilor maghiari și europeni care participă la eveniment.”
Evenimentul a atras atenția și sprijinul unor oficiali europeni de rang înalt. Miniștri din mai multe state membre UE, alături de zeci de politicieni europeni, au anunțat că vor participa la marș, în semn de solidaritate. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a cerut în această săptămână autorităților maghiare să revină asupra interdicției, în timp ce 33 de țări și-au exprimat susținerea pentru eveniment.
Pe fondul acestei mobilizări internaționale, autoritățile ungare au reacționat cu reticență. Ministrul Justiției, Bence Tuzson, a transmis o scrisoare către ambasadele UE din Budapesta, avertizând diplomații să nu participe, invocând interdicția poliției. Mai multe guverne europene au emis alerte de călătorie, menționând riscul de amenzi pentru cetățenii lor.
În paralel, grupările de extremă dreapta au anunțat contra-manifestații, ridicând temeri privind posibile confruntări. În acest context, miza este nu doar una politică, ci și de securitate, într-un oraș divizat de politicile naționaliste ale guvernului Fidesz.
Marșul de la Budapesta reamintește de manifestații similare organizate în orașe ca Moscova în 2006 sau Istanbul în 2015, unde Pride-ul a devenit o formă de rezistență față de regimuri autoritare. În Ungaria, reculul drepturilor LGBTQ a început odată cu revenirea la putere a lui Orbán în 2010. De atunci, guvernul a blocat adopțiile pentru cuplurile de același sex, a interzis modificarea genului în documentele oficiale și a cenzurat orice conținut “LGBTQ” destinat minorilor.
“Orbán recurge la o rețetă testată înainte de alegeri, creând un conflict intern și polarizând societatea”, a explicat analistul politic Daniel Mikecz, citat de AFP.
În ciuda riscurilor, vocile celor care vor ieși în stradă la Budapesta transmit un mesaj clar: că drepturile omului nu se negociază și că Europa nu poate asista pasivă la marginalizarea unor categorii întregi de cetățeni.
