Într-o discuție cu Magda Grădinaru, am arătat că influența rusă în România, atât deschisă, cât și voalată, a fost rareori atât de mare ca astăzi. Acest lucru a declanșat unele reacții uneori vehemente, operând cu acuzații de dezinformare și susținând că opinia mea era aberantă. De aceea, aș dori să explic mai în detaliu observațiile pe care se bazează aprecierea mea.
Influența Rusiei asupra opiniei publice românești poate fi măsurată, în general, în termeni cantitativi și calitativi, adică prin sondaje de opinie și prin analiza dezbaterilor politice din mass-media tradiționale și sociale.
România nu este diferită de alte țări care sunt expuse la încercările Rusiei de a le influența. În principiu, Rusia are două opțiuni în acest caz: se conectează la și consolidează sentimentele pro-ruse deja existente și/sau consolidează tendințele care sprijină indirect poziția rusă. În mod specific, acestea sunt încercările de a slăbi încrederea în UE și NATO, de a alimenta un conflict de identitate între Est și Vest în Europa, vizând în special țările ortodoxe, și de a critica interesele strategice importante ale Occidentului ca fiind nelegitime, în special în ceea ce privește războiul rusesc de agresiune împotriva Ucrainei…
Accesați articolul integral pe
