Reacția a fost rapidă. Mai întâi, a venit o observație de formă și anume că propunerea instituției europene s-a făcut fără dialog și fără o consultare prealabilă cu statele membre. Pe fond, însă, observațiile sunt mai profunde.
În urmă cu o săptămână, premierul portughez a pledat pentru solidaritate la nivel european, dar nu a ezitat să declare că portughezii nu pot fi obligați să plătească pentru a compensa întârzierea celor care nu au investit în energie obținută din resurse regenerabile, așa cum a făcut Portugalia.
Ministrul grec al energiei a adăugat și el că o reducere a consumului de gaze în Grecia nu va ajuta cu nimic Germania întrucât este dependentă de aprovizionarea din Rusia. Poate fi o scuză. Dar, oficialul grec a declarat că o scădere a consumului cu 15% va duce foarte probabil la o întrerupere a aprovizionării populației și companiilor. În concluzie, ministrul grec a respins ideea ca programul de reducere a consumului să fie obligatoriu.
În fine, ministrul spaniol al tranziției ecologice a adus în discuție situațiile diferite de la nivel european și realitățile diverse în ceea ce privește infrastructura energetică.
Diferențe Nord – Sud
Proiectul Comisiei Europene scoate din nou în evidență diferențele care există între nordul și sudul Europei. În nord, sunt state mult mai dependente de gazul rusesc, în timp ce în sud există capacități mari de utilizare a gazului lichefiat, o dezvoltare a energiei regenerabile și drept urmare o dependență scăzută de gazul rusesc.
Interesant este că momentul a fost prilejul plății unor polițe mai vechi.
În sensul că ministrul spaniol al energiei a declarat că economia și populația locală nu au depășit capacitățile energetice ale țării. O idee care aduce aminte de criza economică din 2008-2010, atunci când nordul a acuzat sudul că a trăit mai bine decât i-ar fi permis mijloacele financiare. Acum, s-a întors roata, în sensul că Spania sugerează că statele din nordul Europei au importat gaze dincolo de mijloacele pe care le-au avut la dispoziție.
Acum, însă, controversele nu ajută la mare lucru.
În total, Spania are o treime din capacitatea de gaze lichefiate europene și aproape jumătate din capacitatea de stocare. Spania și Portugalia sunt de acord să fie solidare cu statele europene, dar nu uită să menționeze efortul economic pe care l-au făcut consumatorii și companiile. De asemenea, și Franța a pledat pentru o abordare care să ia în considerare situația particulară a fiecărui stat membru.
În aceste condiții complicate era clar că vor trebui găsite soluții pentru ca acordul de reducere a consumului să poată fi realizat.
Ieri, la Bruxelles, chiar acest lucru s-a întâmplat, respectiv au fost convenite o serie de excepții.
Primul nivel de excepții este dat de statele insulare, Malta, Irlanda și Cipru, care nu au o rețea legată de restul țărilor Uniunii Europene. Acestea nu vor trebui să economisească gaze, pentru că nu are sens și nu ajută pe nimeni.
Apoi, statele baltice, care au particularitatea de a fi conectate la rețeaua de energie electrică a Rusiei, vor fi scutite de reducerile de consum al gazului natural.
Altă derogare…
Altă derogare se referă la statele care au conexiuni limitate ale infrastructurii energetice cu alte țări europene. Este vorba despre Spania, Portugalia, Italia și chiar Franța. Acestea vor putea reduce consumul nu cu 15%, ci doar cu 7%.
Au fost stabilite și alte criterii de derogare. Este vorba despre: depășirea obiectivelor de stocare, dependența de gaze a industriilor critice, respectiv siderurgia și chimia, și chiar creșterea consumului în ultimul an, așa cum este cazul Greciei.
În ceea ce privește tema delicată privind obligativitatea acestor măsuri în caz de forță de majoră, decizia va fi luată de Consiliul European.
Cu suficient de multe excepții și derogări planul a fost aprobat cu o susținere largă. Excepția anunțată era Ungaria. În concluzie, Uniunea Europeană a făcut un pas pentru a se pregăti pentru o iarnă care se anunță dificilă.
Citiți articolul original pe rfi.ro