Popularitatea proteinelor pe bază de plante, sau „carne falsă”, a crescut în ultimii ani, deoarece consumatorii caută să mănânce mai puține produse de origine animală.
Mulți consumatori cred că acestă „carne falsă” e mai bună pentru sănătatea lor și în același timp consideră consumul acestor burgeri vegetali că fiind mai bun și pentru mediu, dar sunt corecte aceste 2 supoziții?
Ce este „carnea falsă”?
Poate sună evident, dar primul lucru care trebuie spus este că carnea falsă nu este carne :). Referirea la aceste produse ca fiind carne a fost criticată pe scară largă de industria cărnii tradiționale care consideră necesară si recomandă reglementarea obligatorie privind etichetarea produselor pe bază de plante.
„Carnea falsă” se împarte în două categorii: proteine pe bază de plante și proteine pe bază de celule.
Burgerii și cârnații pe bază de plante care se găsesc pe rafturile supermarketurilor sunt obținuți prin extragerea proteinei din alimente vegetale, adesea mazăre, soia, proteine din grâu și ciuperci.
Dar sunt necesare o multitudine de aditivi pentru ca aceste produse să arate și să aibă gustul carnii tradițională.
De exemplu, uleiul de cocos și uleiul de palmier rafinat chimic sunt adesea adăugate burgerilor pe bază de plante pentru a ajuta la imitarea texturii moale și suculente a cărnii. Agenții de colorare, cum ar fi extractele de sfeclă roșie, au fost folosiți pentru a imita schimbarea de culoare care are loc atunci când „carnea” este gătită. Iar aditivul de leghemoglobină din soia, produs de drojdie modificată genetic, a fost folosit pentru a crea burgerul „sângerător”.
Ceva care nu este încă disponibil pe rafturile supermarketurilor este carnea pe bază de celule sau „cultivată”. Această carne falsă este făcută dintr-o celulă animală care este apoi crescută într-o cultură de laborator pentru a crea o bucată de carne. Deși poate părea un concept îndepărtat, sunt producători de carne pe bază de celule poate nu in Romania dar sigur in alte țari.
Este „carnea falsă” mai sănătoasă?
Nu neapărat.
Vestea bună, un audit a peste 130 de produse disponibile în supermarketuri a constatat că produsele pe bază de plante erau, în medie, mai scăzute în calorii și grăsimi saturate și mai mari în carbohidrați și fibre decât produsele din carne.
Dar, nu toate produsele pe bază de plante sunt create in mod egal.
De fapt, există diferențe considerabile în ceea ce privește conținutul nutrițional între produse. De exemplu, conținutul de grăsimi saturate al burgerilor pe bază de plante în acest audit a variat între 0,2 și 8,5 grame la 100 de grame, ceea ce înseamnă că unele produse pe bază de plante conțineau de fapt mai multe grăsimi saturate decât un burger de vită.
Nivelurile de sare din produsele pe bază de plante sunt ridicate, dar variază între produse. „Carnea tocată” pe bază de plante poate conține de până la șase ori mai mult sodiu decât produsele echivalente cu carne, în timp ce cârnații pe bază de plante conțin în medie două treimi mai puțin sodiu.
Întrebarea este atunci, schimbarea alimentelor de origine animală cu alimente de origine vegetală îmbunătățește sănătatea?
Un studiu de opt săptămâni pe 36 de adulți din SUA a investigat acest lucru, iar cercetătorii au descoperit că trecerea la consumul de mai multe produse pe bază de plante (în timp ce toate celelalte alimente și băuturi sunt cât mai asemănătoare posibil) a îmbunătățit factorii de risc pentru boli de inimă, inclusiv nivelul de colesterol și greutatea corporală. Cu toate acestea, cercetările în acest domeniu sunt încă la început și sunt necesare studii pe termen mai lung.
Concluzia este că majoritatea cărnurilor false sunt clasificate ca alimente ultraprocesate.
Au fost supuse unei procesări industriale extinse și includ substanțe de „folosire culinară inexistentă sau rară”, ceea ce înseamnă că nu le-ai găsi în dulapul de bucătărie obișnuit.
Există o oportunitate pentru industria alimentară de a se asigura că aceste produse pe bază de plante foarte procesate sunt reformulate pentru a conține mai puține grăsimi saturate și sodiu și pentru a minimiza utilizarea aditivilor derivați chimic.
Este carnea falsă mai bună pentru mediu?
Da, poate fi.
Burgerul Beyond Meat din SUA pretinde că folosește cu 99% mai puțină apă, cu 93% mai puțin pământ și produce cu 90% mai puține emisii de gaze cu efect de seră decât o chiflă tradițională de carne de vită.
Cu toate acestea, amprenta de mediu a produselor pe bază de plante este un subiect controversat, mai ales că alimentele ultraprocesate au fost criticate pe scară largă ca fiind nesustenabile din punct de vedere ecologic.
Un studiu publicat în The Lancet Planetary Health a analizat implicațiile etice și economice ale consumului de mai multe produse pe bază de plante. Cercetătorii au concluzionat că trecerea de la carne de vită la produse pe bază de plante ar reduce amprenta de carbon a producției de alimente din SUA cu 2,5-13,5%, prin reducerea numărului de animale necesare pentru producția de carne de vită cu 2-12 milioane.
Cu toate acestea, cercetătorii au observat că orice beneficii pentru forța de muncă agricolă și resursele naturale au fost mai puțin clare.
Deci, ar trebui să mâncăm „carne falsă”?
„Carnea falsă” poate fi savurată ca parte a unei diete sănătoase.
Atunci când alegeți produse pe bază de plante, verificați eticheta pentru a alege opțiuni cu mai puțină sare și mai multe fibre.
Dacă sunteți în căutarea unei alternative la carne care este atât sănătoasă pentru dvs., cât și pentru mediu, atunci alimentele din plante integrale sunt de departe cea mai bună opțiune pentru o dietă pe bază de plante sau o dietă flexitară.
Leguminoasele proaspete sau conservate, fasolea și năutul pot fi folosite pentru a vă face proprii burgeri fără carne, iar ierburile și condimentele pot adăuga aromă tofu-ului.
Consumul acestor alimente vegetale întregi se aliniază, de asemenea, cu majoritatea ghidurilor pentru o alimentație sănătoasă, care recomandă alegerea cărnii slabe in special carnea de păsăre, pește, ouă, tofu, nuci și semințe și leguminoase/fasole și consumul mai puțin de carne procesată, cum ar fi salam, bacon și cârnați.
