De ce îl acoperă Iohannis pe Ciucă (Deutsche Welle)
Între detaşarea rezervată a preşedintelui şi crisparea permanentă a premierului, discursurile celor doi alunecă pe lângă subiectele cele mai importante, fără să se atingă prea mult de ele.
Peste tot în Europa se vorbeşte despre criza care vine iar oamenii sunt îndemnaţi să facă economii, fiindcă va urma o iarnă grea, cu preţuri greu de suportat. În România, primul ministru şi preşedintele îndeamnă populaţia să nu-şi facă griji că ţara nu va mai exersa austeritatea din perioada 2009-2010 şi că totul va merge bine iar cei săraci vor fi ajutaţi. Cât de rău ar putea fi, nu se spune. Scenariile cele mai sumbre sunt ţinute la secret, dar nici cele mai optimiste nu sunt expuse.
Premierul a făcut o evaluare a miniştrilor cabinetului său la şase luni de la preluarea mandatului şi apoi a trimis un comunicat de presă din care rezultă că toţi au primit notă de trecere, că nu există greşeli, erori şi îngrijorări, că au crescut pensiile, că cei săraci primesc vouchere sociale pentru alimente, că mediul de afaceri a fost încurajat, că elevii şi studenţii vor fi ajutaţi, că fondurile europene vor fi utilizate cât mai eficient şi că „respectarea principiilor de integritate şi moralitate continuă să fundamenteze acţiunile Guvernului”.
Premierul s-a temut să răspundă într-o conferinţă de presă întrebărilor punctuale despre neliniştile şi frământările oamenilor, despre propriile probleme legate de integritate şi moralitate şi despre cum a fost salvat în justiţie de acuzaţia că şi-a plagiat teza de doctorat. Fostul general se ascunde în spatele unor decizii juridice scandaloase şi l-a lăsat pe Klaus Iohannis să răspundă în locul lui.
Klaus Iohannis a folosit multe clişee pentru a demonstra că justiţia e independentă, că presa nu e afectată de interferenţe politice, că ţara e la adăpost iar PSD şi PNL au format o coaliţie sudată, care funcţionează eficient. Pe scurt, preşedintele a încercat să acopere vulnerabilităţile premierului pentru care a girat şi a vorbit despre stabilitate, deşi în cei aproape doi ani de la alegerile generale a schimbat doi prim-miniştri. Urmează al treilea? Argumentele reci venite de la Cotroceni ar putea sugera şi această variantă, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina Deutsche Welle.
Reportaj. Scumpirile îi fac pe sute de bucureșteni să meargă la cantinele sociale după mâncare. „O bucată de brânză la două săptămâni, carnea e lux” (Libertatea)
Dintr-o clădire răcoroasă de pe Calea Griviței 216, unde funcționează una dintre puținele cantine sociale ale Bucureștiului, Floriana iese în arșița verii și se îndreaptă spre stația de autobuz. Femeia în vârstă de 61 de ani cară într-o sacoșă mâncarea pe care a primit-o pentru sfârșitul săptămânii: „praz și cărniță”, „supă de găluște cu pui”, „piure de cartofi cu fripturică”. Când vorbește despre carne, Floriana folosește diminutive. Carnea e printre „bunurile de lux” pe care femeia nu și le-ar permite din veniturile proprii. De pește nici nu încape vorba, „departe de noi”. Are cancer și o pensie de boală de 1.000 de lei pe lună. Cât a muncit, s-a descurcat, dar de când s-a îmbolnăvit, a fost „la limita supraviețuirii”. Și-a făcut dosar social pentru hrană. „Dacă nu era cantina socială, eram muritoare de foame”.
Sute de bucureșteni străbat zilnic orașul în căutarea unei mese calde: criza economică și veniturile reduse îi împing către cantinele sociale de stat și private. „E greu din toate părțile”, spun cei care se luptă pentru supraviețuire și se confruntă cu boli cronice, chirii și facturi tot mai mari. Și Ministerul Muncii confirmă: în contextul economic actual, peste 3 milioane de români se află în risc de excludere socială.
Citiți reportajul integral în Libertatea.
Efect neaşteptat pe termen scurt. Războiul din Ucraina generează business pentru România: 1 miliard de euro intră în economie prin consumul suplimentar generat de refugiaţi (Ziarul Financiar)
Războiul ruso-ucrainean de la graniţa de nord a ţării generează business pentru România în sensul în care refugiaţii, prin consum, aduc 1 mld. euro în economie, arată o estimare făcută de ZF pe baza datelor din piaţă.
Peste 1,3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România de la începutul războiului, iar dintre aceştia circa 100.000 au şi rămas în ţară. La o cheltuială lunară medie similară cu a unui român a fiecăruia dintre cei rămaşi în ţară şi cu un consum temporar generat de cei în tranzit, aceşti oameni au dat un imbold consumului privat şi businessurilor locale, de la producători de bunuri de larg consum la benzinari şi de la restaurante la afaceri din real-estate.
„Războiul ruso-ucrainean l-am resimţit în business în sensul în care nişte grupuri sau familii de ucraineni au venit la noi în restaurante. Au fost familii care îşi permiteau să mănânce în orice restaurant din Bucureşti şi s-a simţit în vânzări. Nu au fost creşteri de 30-50%, dar un impact a existat“, spune Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama.
La doi pași de paradis (Gazeta Sporturilor)
Simona Halep (30 de ani, 18 WTA) are astăzi un meci complicat, în semifinalele Wimbledon 2022, cu puștoaica de 23 de ani Elena Rîbakina, 23 WTA. Jucătoarea noastră e la un singur triumf distanță de o nouă finală pe gazonul de la Londra, unde în urmă cu trei ani și-a trecut în palmares cel de-al doilea turneu de Mare Șlem al carierei.
Meciul va începe după ora 17:00.
Partida dintre Simona și Elena va fi un duel al contrastelor, de la stil de joc la bagaj al rezultatelor în turnee majore.
Gazeta publică 15 cifre interesante înaintea semifinalei Simona Halep – Elena Rîbakina.
2-1 e raportul meciurilor directe dintre cele două sportive, Halep fiind în avantaj.
Adversara Simonei s-a născut și a crescut în Moscova, capitala Rusiei, dar din 2018 reprezintă Kazahstan. Elena și-a schimbat naționalitatea din dorința de a primi mai multe fonduri și sprijin din partea Federației.
Dacă ar fi reprezentat în continuare Rusia, Rîbakina nu ar fi putut participa la ediția din acest an de la Wimbledon. Motivul? Jucătorii de tenis ruși și bieloruși au fost interziși la Wimbledon în contextul războiului din Ucraina.
Citiți articolul original pe
