După luni întregi în care a negat planurile de invadare a Ucrainei, președintele Vladimir Putin a trimis trupe de „menținere a păcii” în teritoriile separatiste ale țării, Donețk și Lugansk, recunoscând cele două entități estice – pe care rebelii susținuți de Rusia le-au capturat și ocupat în 2014 – ca republici independente ale Kievului.
În ciuda specificului crizei ucrainene, analiștii au observat repede că mișcarea lui Putin s-a încadrat într-un tipar recent al operațiunilor militare rusești, menite să-și supună vecinii și să le distrugă aspirațiile occidentale – în acest proces, oprind expansiunea NATO către est.
Kremlinul folosește de mult timp așa-numitele „conflicte înghețate” pentru a-și extinde sfera de influență dincolo de granițele rusești. În ultimele trei decenii, a susținut un regim pro-rus din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova. În 2008, a lansat o invazie convențională a Georgiei, în sprijinul guvernelor separatiste din Osetia de Sud și Abhazia, două provincii unde trăiesc mulți vorbitori de limba rusă. Șase ani mai târziu, Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina și a început să sprijine o revoltă a separatiștilor pro-ruși din Donbas.
Sursa imaginii: France 24
În fiecare caz, temerile legate de îndepărtarea de sfera de influență a Rusiei au grăbit acțiunile Moscovei, în timp ce prezența populațiilor etnice ruse a oferit Kremlinului un motiv să intervină ca apărător. Aceeași logică a stat și la baza unui discurs incoerent al lui Putin, în care a susținut, fără dovezi, că cetățenii vorbitori de limba rusă din Ucraina sunt supuși unui „genocid”… [continuare]
Accesați articolul integral pe rfi.ro
