La 164 de ani de când Țara Românească și Moldova au devenit România, premierul Nicolae Ciucă va veni la Iași pentru a dansa Hora Unirii și probabil pentru a le face promisiuni ieșenilor. N-ar fi nimic nou. În 1859, când Iașiul a cedat toată puterea către București, pe argumente solide, geografice și geopolitice, una dintre multiplele promisiuni a fost că se va înființa un drum rapid între cele două foste capitale de provincie. Dar primele șantiere au fost deschise abia în 2022. Și niciun politician nu are dreptul să se mândrească cu asta.
În 1859 a luat ființă România, statul român modern, după o mișcare diplomatică vizionară, luată exclusiv de elitele din Moldova și Țara Românească. O mișcare ce a fost tolerată și nu a deranjat destul de mult marile puteri și imperiile care ne înconjurau atunci. De aceea vorbim de Unire în 1918 și de aceea celebrăm atât de mult momentul 1 Decembrie: fiindcă anterior, timp de 59 de ani, s-a consolidat un stat român, care își obținuse între timp independența și care a devenit relevant pentru imperiile din jur, nu doar vasal.
Fără a intra în detalii, înființarea statului român modern a stat pe muchie de cuțit în 1859. Au fost orgolii foarte mari în rândul boierimii, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în ambele principate, întâi la Iași, pe 5 ianuarie, apoi la București, pe 24 ianuarie. La Iași s-a negociat cu pistoalele pe masă, în sala care este astăzi sediu al Muzeului de Istorie Naturală și al Societății de Medici Naturiști și Naturaliști…
Accesați articolul integral pe
