Într-un fel, rezultatele alegerilor de ieri din Marea Britanie, în care laburiştii au obţinut o victorie categorică, iar conservatorii cea mai mare înfrângere din istoria modernă, nu constituie deloc o surpriză.
Cam din timpul pandemiei şi, mai clar, imediat după încetarea ei, conservatorii au devenit din ce în ce mai nepopulari: dezvăluirea chefurilor straşnice date de membrii guvernului lui Boris Johnson şi de unii parlamentari conservatori în timp ce britanicii de rând erau ţinuţi închişi în case sau primeau instrucţiuni să se vadă cu rudele lor în vârstă exclusiv în parc la doi metri distanţă a fost o lovitură din care conservatorii nu şi-au mai revenit. De atunci au scăzut continuu în sondaje, orice ar fi făcut.
Boris Johnson a fost nevoit să-şi dea demisia, dar în locul său a venit meteorica Liz Truss, al cărei mandat de prim-ministru a fost cel mai scurt din istorie (45 de zile) din cauza incompetenţei sale crase, iar apoi lider a fost ales Rishi Sunak, care a părut, vreme de aproape doi ani, că nu are nici cea mai vagă idee nici cum se conduce un partid, nici cum se guvernează o ţară. Speriat că partidul său se va prăbuşi şi mai rău, Sunak a convocat alegeri pentru a limita dezastrul, dar ultimii 14 ani de politici conservatoare catastrofale nu aveau cum să nu lase urme.
Ce moştenire lasă conservatorii britanici?
Cel mai mare dezastru pe care conservatorii îl lasă drept „cadou” nu numai Marii Britanii, dar şi Europei, este scoaterea, în 2016, a ţării din Uniunea Europeană în urma unei campanii vitriolante, pline de minciuni şi manipulări ordinare din partea celor mai fanatici membri ai partidului. Brexitul, pe care, iniţial, îl cerea doar o minoritate – ce-i drept, extrem de vocală –, a devenit o realitate atunci când o şleahtă (şi îmi măsor bine cuvintele) de politicieni lipsiţi de scrupule, în frunte cu Boris Johnson, Jacob Rees-Mogg, Michael Gove, Iain Duncan Smith, a preluat controlul asupra taberei conservatoare moderate şi a impus un discurs public radicalizat până la demenţă… [continuare]
Accesați articolul integral pe republica.ro