Cum a arătat adopția a doi frați de către doi părinți dornici să-i primească în viața lor? În povestea Ioanei și a lui Ștefan, drumul către a deveni părinți nu a fost nici scurt, nici liniar. După mai bine de 12 ani de încercări, incertitudini și renunțări dureroase, cuplul a înțeles că drumul lor către a avea copii are o mică oprire. Ceea ce părea, ani de zile, o ușă închisă s-a deschis brusc într-un ritm incredibil: în doar șase luni de la depunerea dosarului au ajuns să îi întâlnească pe cei doi frați – o fetiță și un băiețel – care aveau să le devină copii.
Am vorbit deschis cu cei doi despre întâlnirea cu destinul, despre momentul de „chimie instantanee” care a șters orice criteriu și orice plan inițial, și felul în care doi adulți pregătiți teoretic pentru adopție au înțeles, în câteva minute, că viața le cere doar să fie părinți.
Ioana și Ștefan povestesc despre frații inseparabili pe care i-au găsit după 400 de kilometri de drum, despre felul în care s-au recunoscut în ei ca într-o oglindă, despre recuperarea emoțională și fizică a copiilor și despre provocările firești ale adaptării: dependențe formate în lipsa unui adult, traume tăcute, nevoi reprimate, dar și o capacitate de iubire și bucurie care i-a tulburat și i-a schimbat… [continuare]
Accesați articolul integral pe life.ro
