Un acord semnat sâmbătă la Paris între autoritățile franceze și reprezentanții principalelor grupuri politice din Noua Caledonie prevede ca teritoriul francez din Pacificul de Sud să fie recunoscut oficial ca stat, fără a ieși însă din componența Republicii Franceze. Documentul, considerat de președintele Emmanuel Macron drept un acord bazat pe încrederea că toate părțile își vor respecta angajamentele, este rezultatul negocierilor purtate între guvernul central și delegațiile favorabile și opuse independenței.
Potrivit prevederilor acordului, Noua Caledonie va avea propria naționalitate și va dobândi competențe imediate în domeniul politicii externe. Alte domenii precum apărarea, moneda, securitatea și justiția ar putea fi transferate ulterior, în urma unui vot public, deschizând posibilitatea unei suveranități mai largi, inclusiv eventualul statut de stat membru în cadrul Națiunilor Unite.
„Un stat al Noii Caledonii în cadrul Republicii: este un pariu pe încredere”, a scris Emmanuel Macron pe platforma X, adăugând că „a venit timpul pentru respect, stabilitate și… bunăvoință în construirea unui viitor comun”.
Negocierile care au dus la semnarea acordului au avut loc într-un context marcat de tensiuni interne. În mai 2024, în teritoriul cu aproximativ 300.000 de locuitori au izbucnit proteste violente după ce guvernul francez a propus o modificare legislativă privind dreptul de vot. Legea ar fi permis ca mii de rezidenți non-indigeni, stabiliți pe termen lung, să voteze în alegerile provinciale, fapt ce a fost perceput de comunitatea Kanak drept o amenințare la adresa reprezentativității lor politice.
Kanakii reprezintă aproximativ 40% din populația Noii Caledonii și au susținut constant ideea obținerii independenței față de Franța. În contextul protestelor, 14 persoane au murit, iar pagubele economice au fost estimate la circa două miliarde de euro, adică aproximativ 10% din produsul intern brut al teritoriului, conform ministrului francez pentru teritoriile franceze din Pacific, Manuel Valls.
„Acordul ne va ajuta să ieșim din spirala violenței”, a declarat Emmanuel Tjibaou, parlamentar kanak și participant la negocieri. Pe de altă parte, Nicolas Metzdorf, deputat favorabil menținerii legăturii cu Franța, a declarat că documentul rezultat este rodul unui „dialog exigent” și a numit recunoașterea naționalității caledoniene drept „o concesie reală”.
Acordul va fi supus votului celor două camere ale parlamentului francez în ultimul trimestru al anului, urmând apoi să fie prezentat locuitorilor Noii Caledonii într-un referendum prevăzut pentru 2026.
Noua Caledonie se află sub administrație franceză încă din secolul al XIX-lea. Ultimul referendum privind independența a avut loc în 2021, dar a fost boicotat de partidele pro-independență din cauza impactului pandemiei COVID-19 asupra populației kanake. De atunci, situația politică a rămas blocată.
Manuel Valls a descris acordul semnat sâmbătă drept un „compromis inteligent” care păstrează legătura cu Franța și oferă, în același timp, mai multă autonomie teritoriului din Pacific. Documentul prevede și un plan de relansare economică și financiară, care include modernizarea industriei de prelucrare a nichelului, resursă esențială pentru economia locală.
