Priviți-l pe Sorin Grindeanu cum își compune pe chip acea mină gravă de om de stat îngrijorat și văitați-vă împreună cu el: „Nu mai e timp, fraților!”. Nu mai e timp să votăm legea salarizării, nu mai e timp să facem reforme, nu mai e timp să salvăm miliardele din PNRR.
V-ați fi așteptat la altceva de la maestrul combinatului politic din Kiseleff? Omul care a intrat în istorie dând foc țării cu celebra OUG 13 s-a întors la ceea ce știe să facă cel mai bine: sabotajul cu zâmbetul pe buze, în timp ce împinge economia României direct pe marginea prăpastiei.
Spectacolul e de un cinism revoltător. PSD ține în mână și cronometrul, și frâna de mână, trage cu toată forța de amândouă, iar apoi iese la televizor să ne explice doct că trenul a pierdut gara.
Arta ipocriziei și jafurile de sute de milioane de euro
Să privim puțin sub preșul pe care liderii social-democrați încearcă cu disperare să-l tragă peste dezastrul pe care l-au creat. Banca Națională a României, prin vocea consilierului Eugen Rădulescu, trage un semnal de alarmă care ar trebui să trezească din somn orice om întreg la minte: ne îndreptăm cu viteză maximă spre un scenariu de tip Grecia.
Nu o spun criticii de serviciu, o spune BNR: suntem la un pas să pierdem fonduri europene gratuite pe care s-a construit întreg bugetul țării. Doar din blocarea legii salarizării unice, România riscă să arunce instantaneu la coșul de gunoi 770 de milioane de euro din PNRR. O nimica toată pentru băieții de la PSD, nu-i așa? Ce mai înseamnă aproape un miliard de euro de la Bruxelles când miza reală este să-ți protejezi clientela de partid, armata de pile și rudele angajate la stat pe salarii faraonice?
De ce nu votează PSD legea salarizării? Fiindcă o lege a salarizării asumată și corectă ar însemna criterii de performanță, responsabilitate și oprirea dezmățului pe bani publici. Ar însemna ca zecile de mii de atârnători politici să nu mai poată parazita bugetul fără să miște un deget.
Așa că strategia pesedistă a fost simplă: asmuți sindicatele să ceară majorări imposibile, ceri bani care nu există și blochezi orice reformă până când termenul-limită expiră.
Rețeta clasică moștenită de la tătuca Iliescu
Jocul murdar pe care îl joacă Grindeanu și gașca lui este vechi de când lumea pesedistă. Creezi haosul, dinamitezi finanțele țării, împingi datoria publică peste pragul critic de 60% din PIB, iar apoi cauți un țap ispășitor.
Ilie Bolojan a încercat să taie în carne vie, să pună ordine în cheltuielile publice, să restructureze companiile de stat falimentare și să aducă o minimă decență în administrație. Care a fost reacția PSD? Sabotaj total pe sub masă, dărâmarea guvernului și îngroparea oricărei măsuri de bun-simț.
Acum, când nota de plată a guvernării Ciolacu bate la ușă cu dobânzi astronomice, PSD vrea să arunce mortul în curtea altora. Planul lor e transparent ca un geam proaspăt spălat: să sacrifice banii europeni, să aducă România în buza falimentului și apoi să strige că reformiștii sunt de vină.
Este metoda patentată a celor care dau foc casei și apoi se revoltă public că pompierii le-au udat covorul din sufragerie.
Când nota de plată ajunge la cei care muncesc
În timp ce Grindeanu ridică din umeri și se vaită de lipsa timpului, realitatea economică nu iartă pe nimeni. Deficitul bugetar uriaș lăsat moștenire de Ciolacu nu este o abstracție statistică; este ștreangul care se strânge în fiecare zi în jurul gâtului mediului privat și al românilor care trăiesc exclusiv din munca lor cinstită.
Când pierzi banii europeni nerambursabili, singura opțiune care îți rămâne pentru a plăti pensiile speciale și salariile umflate din pix este să te împrumuți pe piețele externe la dobânzi de cămătari. Și cine va plăti acele dobânzi? Evident, nu baronii PSD cu averi dosite prin conturile nepoților, parinților, bunicilor, amantelor sau chiar prin cutii de pantofi, ci milioanele de oameni care trag zilnic într-o economie reală, tot mai sufocată.
Să refuzi banii europeni doar pentru a-ți conserva privilegiile feudale nu mai este doar prostie administrativă, ci o formă pură de trădare economică.
Cât timp le va mai merge această șmecherie ieftină depinde doar de memoria noastră. Însă când agențiile de rating vor retrograda România la statutul de junk, iar nota de plată a dezmățului va sparge definitiv buzunarele fiecărui cetățean, să nu uitați să-i trimiteți mulțumirile lui Sorin Grindeanu pentru că „nu a mai avut timp” să salveze țara.
