Curtea Constituţională nu are atribuţia de a verifica comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile unui candidat la alegerile prezidenţiale, toate acestea fiind aspecte de natură subiectivă care fac parte din sfera libertăţii de exprimare, susţine judecătoarea Iuliana Scântei, într-o opinie separată la decizia CCR prin care a fost respinsă candidatura Dianei Şoşoacă.
„Contenciosul electoral privind alegerile prezidenţiale este un contencios obiectiv şi abstract şi nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv şi concret. (…) Atribuţia Curţii este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiţii legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susţinătorilor, documentele care trebuie să însoţească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicţie limitativ prevăzute de Constituţie şi lege, la depunerea candidaturii). Prin esenţa lor, aceste condiţii nu privesc comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile persoanei care îşi depune candidatura pentru alegerea preşedintelui României în condiţiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertăţii de exprimare a celor care candidează”, susţine Iuliana Scântei, care este în dezacord cu colegii ei de la CCR, scrie Agerpres.
Citeşte şi: CCR vine cu explicații în cazul lui Șoșoacă: Publică motivarea deciziei privind respingerea candidaturii
În opinia sa, sancţionarea încălcării limitelor libertăţii de exprimare cade în sarcina altor instituţii ale statului, după o procedură judiciară, nefiind o atribuţie recunoscută expres pentru Curtea Constituţională în realizarea competenţei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României… [continuare]
Accesați articolul integral pe economica.net
