Îți poți imagina cum sună și cum arată un podcast fcăut de niște copii care învață într-o școală de la țară, unde provocările sunt nenumărate, iar oportunitățile se lasă așteptate?
În ultimii peste 30 de ani am urmărit nenumărate știri legate de sistemul nostru de educație și am dat dezaprobator din cap. Era o vreme când, la fiecare deschidere de an școlar, jurnaliștii obișnuiau să treacă pe la școlile de la sat și să vâneze problemele. Pe cât de dezamăgiți și cu un sentiment de tristețe urmăream aceste știri, pe atât de tare ne creștea sufletul în fața excepțiilor — a acelor școli unde se întâmplau lucruri neobișnuit de bune, cu accent pe dezvoltarea copiilor și a comunității. Un fel de „unicorni” ai școlilor, mai ales la sat, comparabili cu unele dintre cele mai dezvoltate din orașe.
De cele mai multe ori ne uităm la rezultate și ne plecăm în fața oamenilor care le-au produs, în semn de apreciere. Însă mai niciodată nu stăm să analizăm cât efort a fost depus. Pentru că nu avem timp. Avem doar întrebarea: dacă ei pot, alții de ce nu pot?… [continuare]
Accesați articolul integral pe life.ro
