România a fost aproape constant țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în ultimul an, iar în iunie 2026 rata anuală a ajuns la 10,4% după indicele național și la 9,2% pe indicele armonizat, cel mai ridicat nivel din UE, față de o medie de 2,9%. BNR anticipează însă o scădere bruscă în a doua parte a anului, până la 5,5% la finalul lui 2026 și 2,9% până la finalul lui 2027, o prognoză care pare la prima vedere prea optimistă.
Explicația nu este o ieftinire a produselor, ci ceea ce economiștii numesc „efect de bază”. Saltul inflației peste 10% a venit din vara lui 2025, când a expirat plafonarea la energie electrică și au crescut TVA și accizele, cele două șocuri adăugând împreună circa 4,3 puncte procentuale. Din iulie și august 2026, prețurile curente încep să fie comparate cu lunile deja scumpe din 2025, așa că aceste creșteri dispar din calculul pe 12 luni și rata anuală coboară rapid.
Wall-Street.ro subliniază însă că o inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici la raft, ci scumpiri într-un ritm mai lent. Dacă un coș de produse a urcat de la 100 la 110 lei, peste un an ajunge la 111-112 lei, nu revine la 100. Pentru ca prețurile să scadă efectiv ar fi nevoie de deflație, un scenariu pe care BNR nu îl prognozează.
Accesați articolul integral pe wall-street.ro
