Donald Trump susține că sistemul electoral american este vulnerabil în fața ingerințelor străine. În sine, preocuparea pentru securitatea alegerilor este legitimă. Orice stat trebuie să își protejeze listele electorale, infrastructura de vot și numărarea buletinelor. Problema apare atunci când vulnerabilități reale, acuzații nedovedite și informații vechi sunt reunite într-un discurs care prezintă întregul sistem drept compromis.
Într-o intervenție televizată, Trump a vorbit despre date electorale referitoare la aproximativ 220 de milioane de alegători americani care ar fi ajuns în mâinile Chinei, despre aparate de vot insuficient protejate și despre sute de mii de persoane despre care susține că ar fi fost înscrise pe listele electorale fără să aibă cetățenie americană. Documentele prezentate nu au demonstrat însă că o putere străină a schimbat voturi, a intervenit în numărarea lor sau a modificat rezultatele unor alegeri.
O evaluare realizată de serviciile americane de informații în 2021 făcea o distincție clară între influențarea alegătorilor și intervenția directă asupra procesului electoral. Propaganda, informațiile false sau campaniile online pot încerca să schimbe opiniile oamenilor. Asta nu înseamnă automat că cineva a modificat liste electorale, a introdus buletine false ori a intervenit asupra rezultatului final. Evaluarea nu a găsit indicii că un actor străin ar fi încercat o asemenea intervenție directă.
Trump amestecă însă aceste două lucruri. Vorbește despre influență, vulnerabilități tehnice și fraude electorale ca și cum ar reprezenta aceeași problemă și ar conduce la aceeași concluzie. Rezultatul nu este o explicație despre riscurile reale, ci o nouă justificare pentru intervenția administrației federale în organizarea alegerilor.
Vulnerabilitățile sunt prezentate drept dovada unei fraude
Documentele făcute publice de administrație nu au susținut ideea că voturile din alegerile din 2020, 2022 sau 2024 ar fi fost schimbate de o putere străină. După analizarea a milioane de documente, un oficial de la Casa Albă a recunoscut că nu au fost găsite asemenea dovezi. John Solomon, implicat în căutarea materialelor folosite pentru discursul lui Trump, a ajuns la aceeași concluzie.
Unele dintre documente indicau, în schimb, existența unei campanii rusești de influență îndreptate împotriva lui Joe Biden. Aceasta ar fi inclus promovarea unor acuzații legate de compania ucraineană Burisma și răspândirea unor teorii despre fraude prin votul prin corespondență. Trump a trecut peste aceste informații și a insistat asupra ideii că vulnerabilitățile sistemului ar demonstra o intervenție străină care ar fi schimbat alegerile.
Este o diferență importantă. Un sistem electoral poate avea slăbiciuni fără ca acestea să fi fost exploatate. O bază de date poate fi expusă fără ca rezultatul votului să fi fost modificat. Un aparat de vot poate avea probleme de securitate fără să fi fost atacat. Prezentarea unei vulnerabilități ca dovadă a unei fraude permite administrației să acționeze ca și cum o urgență ar fi fost deja demonstrată.
Fulton County a devenit centrul intervenției federale
Cea mai clară dovadă că discursul lui Trump nu privește doar trecutul este intervenția FBI în Fulton County, Georgia. Agenții federali au confiscat aproximativ 700 de cutii cu materiale electorale din 2020, inclusiv aproximativ 150.000 de buletine de vot prin corespondență. Dintre acestea, aproximativ 116.000 fuseseră exprimate în favoarea lui Joe Biden. FBI ar fi redirecționat 260 de analiști din întreaga țară pentru investigarea scrutinului.
FBI a analizat inclusiv posibilitatea folosirii inteligenței artificiale pentru reverificarea semnăturilor de pe plicurile buletinelor de vot prin corespondență. Comparația s-ar putea face, în unele cazuri, folosind o singură semnătură disponibilă în registrul electoral. Un asemenea sistem ar depinde de limitele stabilite de cei care îl construiesc: cât de mult poate varia o semnătură înainte să fie considerată suspectă și câte diferențe sunt suficiente pentru contestarea unui vot.
Problema este că acuzațiile care au stat la baza confiscării materialelor fuseseră deja considerate nefondate. Voturile din Georgia au fost numărate de trei ori, inclusiv o dată manual. Cu toate acestea, un oficial FBI citat de ProPublica a spus că investigația va continua indiferent dacă va găsi sau nu ceva.
Această abordare schimbă scopul anchetei. Nu mai este vorba doar despre identificarea unei fraude dovedite, ci despre menținerea sub suspiciune a unor alegători, funcționari și instituții. Chiar dacă numărătoarea din 2020 nu mai poate fi modificată, încrederea în următoarele alegeri poate fi slăbită înainte ca acestea să înceapă.
Alegerea Fulton County nu este întâmplătoare
Fulton County a avut un rol decisiv în victoria lui Joe Biden în Georgia în 2020. Biden a obținut acolo un avantaj de aproape 243.000 de voturi, într-un stat câștigat la o diferență de numai 11.779. Alegătorii de culoare au reprezentat aproximativ 29% din electoratul statului, iar aproape nouă din zece l-au susținut pe Biden.
Același electorat a contribuit ulterior la alegerea senatorilor Raphael Warnock și Jon Ossoff, rezultate care au oferit democraților controlul Senatului. Pentru Trump, Fulton County nu este doar locul unei înfrângeri electorale. Este simbolul unei comunități care a dobândit suficientă putere politică pentru a schimba rezultatele la nivelul întregului stat.
Trump a câștigat Georgia în 2024, dar victoria nu a pus capăt investigațiilor legate de scrutinul anterior. Asta arată că ținta nu mai este doar alegerile din 2020. Dacă Fulton County poate fi prezentat permanent drept un teritoriu electoral suspect, orice rezultat viitor obținut acolo de adversarii lui Trump va putea fi contestat mai ușor.
Presiunea se extinde asupra listelor electorale
Departamentul de Justiție a încercat să obțină din mai multe state liste electorale complete, fără eliminarea sau anonimizarea informațiilor sensibile. Aceste documente conțin date precum numerele permiselor de conducere și fragmente din numerele de asigurare socială. Primele 15 încercări ale administrației în instanțele districtuale au eșuat.
În paralel, republicanii din Camera Reprezentanților au atașat proiectul Save America Act unei legi privind finanțarea Departamentului de Stat. Măsura a fost adoptată cu 217 voturi la 209. Proiectul introduce noi cerințe de identificare pentru votul prin corespondență, solicită prezentarea unor documente care să dovedească cetățenia la înscrierea pe listele electorale și obligă fiecare stat să trimită Departamentului pentru Securitate Internă lista federală completă a alegătorilor în termen de 30 de zile.
Verificarea listelor electorale nu este în sine o problemă. Statele trebuie să elimine persoanele decedate, dublurile și înscrierile nevalide. Problema este precizia instrumentelor folosite, accesul guvernului federal la date sensibile și posibilitatea ca cetățeni cu drept de vot să fie eliminați din greșeală.
Departamentul pentru Securitate Internă a susținut că o bază de date federală ar fi identificat peste 250.000 de posibili alegători fără cetățenie în California, New Jersey, Nevada și Pennsylvania. Instituția nu a prezentat dovezi publice și le-a oferit statelor două săptămâni pentru a confirma că vor coopera.
Aceeași bază de date poate identifica în mod eronat cetățeni americani naturalizați drept persoane fără drept de vot. Un judecător federal a blocat folosirea versiunii sale modificate pentru verificarea listelor electorale, considerând că este mai puțin precisă și că poate pune în pericol confidențialitatea datelor și dreptul la vot.
Cu toate acestea, oficialii administrației au avertizat că funcționarii electorali care refuză să își verifice listele prin acest sistem ar putea risca acuzații penale. În locul unei colaborări între autoritățile federale și cele locale apare astfel o relație bazată pe presiune și amenințare.
Miza reală o reprezintă alegerile din 2026
Trump vorbește despre nemulțumirile sale legate de scrutinul din 2020, dar măsurile administrației sale vizează alegerile din 2026. Confiscarea materialelor din Georgia, solicitarea listelor electorale complete, verificarea alegătorilor prin baze de date federale și introducerea unor noi cerințe de înscriere pot influența cine va putea vota și în ce condiții.
Un președinte are dreptul să ceară protejarea alegerilor. Nu are însă dreptul să prezinte fiecare alegător care i se opune drept un posibil fraudator, fiecare comunitate adversă drept suspectă și fiecare înfrângere drept rezultatul unei conspirații.
Alegerile nu devin mai sigure atunci când investigațiile continuă indiferent dacă apar sau nu dovezi. Nici atunci când administrația cere acces la datele personale ale milioane de alegători sau amenință funcționarii care nu acceptă instrumente de verificare contestate în instanță.
Trump nu poate schimba rezultatul din 2020, dar poate slăbi încrederea în scrutinul din 2026 înainte ca primul vot să fie exprimat. Iar când legitimitatea alegerilor depinde de faptul că președintele acceptă sau nu rezultatul, problema nu mai este ingerința străină. Este folosirea puterii federale pentru a transforma adversarii politici din alegători în suspecți.
