Ucraina a adoptat o lege prin care interzice grupurile religioase subordonate Moscovei, vizând în mod direct Biserica Ortodoxă Ucraineană care este suspectată de legături cu Rusia. Guvernul de la Kiev acuză această biserică de complicitate la invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.
Parlamentul ucrainean a aprobat legea cu 265 de voturi pentru și 29 împotrivă, într-o sesiune care a avut loc marți.
Deputata Iryna Herashchenko a subliniat că adoptarea acestei legi este o chestiune de securitate națională pentru Ucraina.
“Acesta este un vot istoric. Parlamentul a aprobat o lege care interzice activitatea unei organizații religioase asociate cu Rusia în Ucraina”, a scris ea pe Telegram.
Majoritatea ucrainenilor sunt creștini ortodocși, însă biserica s-a divizat între Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a fost tradițional aliată cu Biserica Ortodoxă Rusă din Moscova, și Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care a fost recunoscută ca independentă din 2019.
Biserica Ortodoxă Ucraineană susține că a rupt legăturile cu Moscova după invazia din februarie 2022, dar autoritățile de la Kiev au pus la îndoială această afirmație. În acest context, au fost inițiate zeci de anchete penale, inclusiv acuzații de trădare împotriva clericilor acestei biserici. Cel puțin un cleric a fost trimis în Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri.
Președintele Volodimir Zelenski a salutat acest vot, considerându-l un pas important pentru întărirea „independenței spirituale” a Ucrainei, iar legea urmează să fie semnată de el.
Rusia a condamnat această măsură, numind-o o „lovitură puternică împotriva întregii Ortodoxii”, iar Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei patriarh a descris invazia Ucrainei drept un „război sfânt”, a considerat legea ca fiind „ilegală”.
Liderii ucraineni au acuzat Biserica Ortodoxă Ucraineană că a sprijinit războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin răspândirea de propagandă pro-rusă și găzduirea spionilor. Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Klyment, a reiterat că biserica nu are legături cu autorități sau instituții străine și a criticat legea ca fiind un atac asupra proprietății bisericii.
Mitropolitul Klyment a declarat că Biserica Ortodoxă Ucraineană va continua să funcționeze ca o biserică recunoscută de marea majoritate a credincioșilor ucraineni practicanți și de bisericile din lume.
Sondajele de opinie arată că aproximativ 82% dintre ucraineni nu au încredere în Biserica Ortodoxă Ucraineană. Procesul de interzicere a bisericii este de așteptat să dureze câteva luni, deoarece fiecare parohie ortodoxă funcționează ca o entitate individuală și va avea la dispoziție nouă luni pentru a decide dacă dorește să se desprindă de Biserica Ortodoxă Ucraineană.
După această perioadă de nouă luni, în cazul în care parohiile nu iau o decizie de a se separa de Biserica Ortodoxă Ucraineană, autoritățile ar putea iniția procese pentru a interzice definitiv activitatea biserici indecise. Între timp, la Kiev, unii credincioși continuă să se roage în afara mănăstirii istorice Kyiv Pechersk Lavra, care a fost sediul central al Bisericii Ortodoxe Ucrainene și a fost percheziționată de autorități în 2022.
Svetlana, o femeie de 56 de ani care a refuzat să își dezvăluie numele complet, a declarat că nu există politică în rugăciunile lor și că vin doar pentru a se ruga pentru copiii și cei dragi, respingând acuzațiile de colaborare cu serviciile de securitate ruse.
Schisma dintre bisericile ucrainene și cele legate de Rusia a fost declanșată de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și de războiul dintre Kiev și separatiștii susținuți de Moscova în estul Ucrainei.
În 2019, liderul Bisericii Ortodoxe din Istanbul a acordat independență religioasă, cunoscută sub numele de autocefalie, unei ramuri desprinse din Biserica Ortodoxă Rusă, numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei.
Procesul de interzicere a Bisericii Ortodoxe Ucrainene va fi unul complex, deoarece fiecare parohie trebuie să decidă individual dacă dorește să rămână afiliată cu Biserica Ortodoxă Ucrainenă sau să se alăture Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Această lege este privită ca o măsură importantă în consolidarea independenței religioase a Ucrainei și în reducerea influenței rusești asupra populației ortodoxe din țară.
În timp ce susținătorii legii o văd ca pe un pas necesar pentru a proteja suveranitatea Ucrainei, criticii avertizează că aceasta ar putea provoca tensiuni suplimentare în societate și ar putea afecta libertatea religioasă.
Finalizarea procesului de interzicere a Bisericii Ortodoxe Ucrainene și implementarea efectivă a legii va necesita timp și eforturi semnificative, atât din partea autorităților, cât și a comunităților religioase locale.
