Decizia marchează o cădere spectaculoasă pentru unul dintre cei mai influenți lideri francezi ai ultimelor decenii și îl transformă în primul fost președinte francez care va executa efectiv o pedeapsă privativă de libertate, potrivit Reuters.
Pedeapsa este executorie imediat, judecătorii precizând că Sarkozy are doar câteva săptămâni pentru a-și pune ordine în afaceri, după care va fi chemat să intre efectiv în penitenciar. Politicianul, în vârstă de 70 de ani, a anunțat că va face apel, însă acest lucru nu amână încarcerarea.
La ieșirea din sala de judecată, Sarkozy s-a declarat revoltat de verdict. „Este o hotărâre scandaloasă”, a spus el, adăugând că ceea ce s-a întâmplat „este de o gravitate extremă pentru statul de drept și pentru încrederea pe care cetățenii o pot avea în justiție”. Cu vocea încărcată de emoție, fostul președinte a mai afirmat: „Dacă vor absolut să dorm în închisoare, voi dormi în închisoare, dar cu fruntea sus. Nu-mi voi cere scuze pentru ceva ce nu am făcut”.
Cum s-a construit cazul împotriva lui Sarkozy
Dosarul a vizat presupuse negocieri purtate în 2005, pe vremea când Sarkozy era ministru de interne, între apropiații săi și reprezentanți ai regimului lui Muammar Gaddafi. Conform anchetatorilor, scopul era obținerea de fonduri pentru campania electorală prezidențială din 2007, în schimbul unei susțineri politice pe plan internațional pentru liderul libian.
Instanța a notat că nu există dovezi directe că Sarkozy ar fi încheiat personal o înțelegere cu Gaddafi și nici că sumele provenite din Libia au intrat în mod demonstrabil în conturile campaniei. Totuși, judecătoarea a considerat că fostul președinte este vinovat de conspirație criminală pentru că și-a lăsat oamenii de încredere să contacteze mediatori libieni în vederea obținerii finanțării.
Perioada acoperită de condamnare este 2005–2007, adică înainte ca Sarkozy să devină președinte. După preluarea mandatului, el s-a bucurat de imunitate constituțională, ceea ce a făcut ca acuzațiile ulterioare să nu poată fi luate în calcul.
O premieră judiciară și reacții politice
Decizia are impact major și în plan politic. În martie, lidera de extremă dreapta Marine Le Pen a fost condamnată pentru deturnare de fonduri europene și a primit interdicție de cinci ani de a candida la alegeri.
Ea a reacționat imediat și la verdictul împotriva lui Sarkozy, declarând că aplicarea imediată a unor astfel de sentințe, înainte de soluționarea apelurilor, reprezintă „un pericol grav”.
Un fost președinte prins în plasa dosarelor
Sarkozy a rămas un actor important în viața politică franceză, chiar dacă șirul proceselor l-a pus în dificultate. A fost deposedat anul acesta de Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului, dar continuă să aibă o voce ascultată, inclusiv de premierul Sébastien Lecornu, considerat unul dintre protejații săi.
Recent, el a alimentat dezbateri aprinse când a spus că partidul de extremă dreapta Adunarea Națională face parte din „arcul republican”, declarație care a legitimat indirect formațiunea condusă de Le Pen.
Nu este prima dată când Sarkozy se confruntă cu probleme juridice de când a părăsit funcția de președinte al Franței.
În 2024, Curtea de Casație a confirmat condamnarea sa pentru corupție și trafic de influență, obligându-l să poarte timp de un an o brățară electronică. A fost o premieră pentru un fost șef de stat francez.
Tot anul trecut, o curte de apel a menținut verdictul de finanțare ilegală a campaniei prezidențiale din 2012, iar hotărârea finală urmează să fie pronunțată luna viitoare.
Justiția și societatea civilă
Grupurile civice implicate în proces au salutat decizia. Avocatul Vincent Brengarth, care a reprezentat organizația Sherpa, specializată în cauze de justiție economică, a afirmat: „Aceasta confirmă că avem o justiție independentă, capabilă să dea dovadă de curaj”.
