PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) este cel mai ambițios proiect european de finanțare comună din istoria UE. A fost conceput pentru ca statele membre să poată să recupereze decalajele economice și sociale după pandemie. La acest mecanism s-a adăugat apoi și costul crizei energetice. Dar instrumentul, în sine, a fost creat cu data limită până în 2026, explică într-un interviu pentru Republica Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană). Acesta spune că România a reușit până acum să obțină „cam 30% din cei 28,5 de miliarde de euro care ne-au fost alocați prin PNRR”.
„Prin PNRR s-a anticipat că va exista și un progres, că nu e suficient doar să revii la statutul inițial de după pandemie. Important e să te și dezvolți, că de asta a fost creat mecanismul, pentru reforme și investiții. Și atunci s-a considerat că 2026 este termenul la care putem să tragem linie, să vedem cum a performat acest instrument temporar, ce a reușit să facă și dacă servește și cum va servi pe viitor ca model”, a mai declarat Tana Foarfă pentru Republica.
– Câți bani poate să atragă și va atrage România până în 2026 din PNRR?
Putem să dăm o cifră legată de câți bani poate să atragă. În schimb, referitor la câți bani va atrage, aici va trebui să vedem un pic cum vor arăta lucrurile. Trebuie să ne gândim puțin la care au fost fondurile alocate până acum din PNRR și să ne uităm cam ce a făcut România din ce avea alocat, cât a putut să să absoarbă și cât a putut să și transforme în proiecte concrete. Și de aici putem să ne dăm seama și de ritmul în care va merge mai departe… [continuare]
Accesați articolul integral pe republica.ro
