Situată în cartierul Cotroceni, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” se află sub aripa Universității din București (UB). Are peste 17 hectare și peste 10.000 de plante, un muzeu botanic și sere de expoziție și studiu, care cuprind inclusiv plante tropicale.
Vara trecută, Grădina Botanică a găzduit prima ediție de Weekend Sessions, un festival „cuminte”, cum îl descriu organizatorii, cu muzică jazz, seri de poezie și filme, dans, yoga, dezbateri și ateliere pentru copii, și standuri cu mâncare și băutură de la antreprenori locali. Desfășurat pe 30 de weekenduri pe perioada sezonului cald, Weekend Sessions a fost reluat și anul acesta, cu câteva sute de vizitatori în fiecare sâmbătă și duminică.
Toate aceste activități se desfășoară într-o zonă special amenajată a Grădinii Botanice, pe peluza din fața centrului de educație civică, a explicat, într-un interviu pentru Libertatea, directoarea Grădinii, Paulina Anastasiu.
Organizatorii Untold vor să concesioneze Parcul Izvor, bucureștenii protestează
Paulina Anastasiu este biolog botanist și conduce Grădina Botanică din 2011. Este și profesor universitar la Facultatea de Biologie a Universității din București.
În urmă cu câțiva ani, a transformat zona pe care acum se desfășoară Weekend Sessions într-una de picnic. A luat această decizie după ce bucureștenii, în special cei care locuiesc în cartierul Cotroceni, au spus că și-ar dori să poată sta pe iarbă în Grădina Botanică. „Un compromis”, spune Paulina Anastasiu, pentru ca oamenii să se simtă bine acolo. Îl numește compromis pentru că, punctează ea, Grădina Botanică nu este un loc pentru orice fel de activitate de relaxare. Nici un parc public.
Am discutat cu directoarea Grădinii Botanice despre acest compromis pornind de la mult dezbătutul caz al Parcului Izvor, pe care Libertatea l-a prezentat pe larg săptămâna trecută.
Organizatorii festivalurilor Untold și Neversea vor să-l concesioneze pe un an pentru a-l transforma într-un spațiu de distracție, cu concerte, spectacole de teatru, târguri, expoziții și food court-uri. Ei au dat asigurări că nu este vorba de un festival, ci vor să facă un parc „mult mai frumos, să ajutăm la revitalizarea lui”. Însă locuitorii din zona Izvor protestează și se tem că nu vor mai avea acces în parc.
Oamenii au cerut să poată sta pe iarbă, nu doar să viziteze
Libertatea: Grădina Botanică nu este un parc public, ci o instituție a studenților și profesorilor de la Universitatea din București. Cum ați primit, așadar, propunerea de a organiza aici Weekend Sessions, un eveniment pentru public?
Paulina Anastasiu: Nu am început cu Weekend Sessions. De fapt, în urmă cu patru-cinci ani, am avut foarte multe solicitări din partea vizitatorilor de a deschide o zonă din Grădina Botanică pentru activități de relaxare de tip picnic. Pur și simplu, oamenii voiau să vină în Grădina Botanică nu doar pentru floră, ci să stea pe iarbă.
După ce am chibzuit îndelung, am deschis o astfel de peluză în zona a ceea ce a fost cândva o machetă a munților Carpați, mai exact, în fața centrului pentru educație ecologică.
Deci inițial zona în care noi organizăm acum Weekend Sessions a fost dedicată exclusiv activităților de relaxare. A fost mult mai simplu când a venit propunerea de organizare a evenimentului Weekend Sessions pentru că deja aveam un loc destinat.
Pe de altă parte, Weekend Sessions este un eveniment de mică amploare, cu câteva sute de invitați sâmbăta și duminică în lunile de vară. Mai puțin luna august, când lăsăm puțin peluza să mai respire. Pe lângă faptul că este un număr mic de participanți, și numărul comercianților este mai scăzut, adică sunt șase-șapte standuri, fie cu cărți, fie cu ceva de băut sau ceva de mâncare.
Au creat o zonă specială
– Peluza are un gazon special?
– Nu este un gazon special, n-aș putea spune că în Grădina Botanică avem vreun gazon special. Sunt pajiștile originale pe care le lăsăm, în unele zone, să evolueze către acea fâneață pe care o vedeți uneori. În alte zone menținem prin tundere. Dar nu e vorba doar de iarbă, gazon în compoziție, ci sunt pajiști cu foarte multe specii, mai ales în grădina italiană.
În zona aceasta despre care vă spun, inițial, acum 50-60 de ani, s-a dorit să fie o machetă a munților Carpați, dar nu am reușit. Vizitatorii noștri l-au luat drept loc de joacă și oricâte eforturi am făcut noi să întreținem zona aceea, nu am reușit, așa că am renunțat în urmă cu 12 ani.
E o zonă atractivă pentru copii, cu delușoare, lor le place să alerge pe-acolo, așa că am preferat să lăsăm zona pentru activități de genul acesta. Mai ales că în ultima vreme, noi ne îndreptăm către o deschidere mult mai largă către comunitate, astfel încât vizitatorii noștri să aibă și această experiență a jocului în natură. E și asta o modalitate de a cunoaște natura, nu doar citind etichetele.
– Ce condiții, ce reguli ați impus organizatorilor, astfel încât să fie protejate flora și mediul și să rămână scăzut nivelul de zgomot?
– Cred că avem noroc, nu a fost nevoie să impunem noi foarte mult. Avem noroc de niște organizatori care asta își doresc, niște evenimente mai liniștite. Este predominant muzică jazz, sunt ateliere de poezie, sunt zone în care se fac proiecții de film și toate acestea sunt activități liniștite, nu se pune problema zgomotului.
Noi am limitat activitățile doar la această zonă despre care vă spun, din fața centrului de educație. Nu ne-am dorit și nu ne dorim să extindem foarte mult pentru că, totuși, Grădina Botanică trebuie să rămână la menirea ei, aceea de instituție de învățământ, de educație, de conservare a biodiversității, de cercetare, și în niciun caz nu poate fi transformată într-un bâlci – Paulina Anastasiu, directoarea Grădinii Botanice
Dar, repet, cumva la solicitarea vizitatorilor noștri, mai ales a celor din zona Cotroceni care nu prea au unde să se ducă, am decis să deschidem acea peluză. Și atunci, de ce nu, și niște evenimente liniștite, de sâmbătă seara, de duminică seara, în acea zonă.
Încep pe la ora 16:00, se termină pe la ora 22:00, deci nu au o durată extinsă.
„Dacă oamenii nu înțeleg că trebuie să-și ia gunoiul…”
– Până acum, de când ați deschis acea peluză, acum patru-cinci ani, și de când găzduiți Weekend Sessions, a fost afectată zona respectivă de numărul mare de vizitatori? A avut Grădina de suferit în vreun fel?
– Nu. Este în ordine zona. Adică, dacă nu este evenimentul, sunt copiii, sunt familii care vin și stau acolo. În urmă cu doi ani, am adus și mese cu băncuțe, pentru că în perioada de pandemie își doreau foarte mulți să vină și să lucreze acolo. Și chiar am observat că veneau cu laptop de dimineața până seara.
Singurul aspect negativ, dar nu neapărat al Weekend Sessions, ci al numărului mare de vizitatori din ultima vreme, este faptul că se produce o cantitate mare de gunoi pe care o gestionăm, da, dar cu dificultate. Noi, la Grădina Botanică, avem angajați peisagiști, nu muncitori de salubritate. Și atunci, dacă oamenii nu înțeleg că trebuie să-și ia gunoiul pe care-l produc și ni-l lasă nouă, pierdem ceva timp cu colectarea gunoiului.
Organizatorii Weekend Sessions își asumă responsabilitatea pe suprafața aceea. Luni dimineața vin cu mașini speciale și evacuează gunoaiele produse. Dar știți cum e, vizitatorii nu stau cu mâncarea doar acolo, se mai plimbă și în alte zone ale Grădinii Botanice.
Când oamenii ne scriu și ne întreabă dacă vor să organizeze un mic eveniment aici, le scriu fără jenă că da, pot face, nu percepem o taxă pentru astfel de activități, dar la plecare să-și ia gunoiul.
„Cantitatea de precipitații este foarte redusă în București și iarba nu crește cum am vrea noi”
– Din experiența dumneavoastră, atât ca biologă, cât și ca directoare a Grădinii Botanice, sunt pregătite parcurile din București să devină un fel de Hyde Park al Londrei? Adică o zonă de entertainment, cu târguri, expoziții, concerte, spectacole?
– Depinde și ce vor cetățenii orașului. Așa, mie mi se pare că nici Grădina Botanică nu este neapărat pregătită pentru unele activități. Dar există o anumită presiune. Am primit zeci de e-mailuri în care eram întrebați de ce nu deschidem o astfel de peluză.
Dar asta fără ca oamenii să se documenteze să știe în ce fel de climat suntem, să știe că dacă noi am permite peste tot activități de genul acesta de relaxare pe păturici, nu am mai avea zonă verde. Iarba nu crește la București ca la Londra – Paulina Anastasiu, directoarea Grădinii Botanice:
Suntem în alt climat, cantitatea de precipitații este foarte redusă în București și iarba nu crește cum am vrea noi. Am făcut un compromis pentru ca oamenii să fie mulțumiți de experiența pe care le-o oferă Grădina Botanică.
Lucrurile astea nu se pot întâmpla pe orice peluză, pentru că altfel nu ar mai fi nimic verde acolo.
Nu stăm bine cu parcurile în București
Prin 2008, am închiriat peluza pentru ceea ce ar fi trebuit să fie un concert. Dar nu a fost concert, ci petrecere și sunt concepte diferite.
A fost un număr mare de participanți, în jur de 2.000. A doua zi nu mai era iarbă pe peluză. Era tocită. Sub atâtea tălpi, iarba s-a distrus și pământul s-a tasat. A fost nevoie de lucrări, bani, să o refacem – Paulina Anastasiu, directoarea Grădinii Botanice:
În condițiile în care organizăm Weekend Sessions, participanții nu calcă, nu dansează pe iarbă ca să o strice, stau pe păturică. Dacă nu ar fi fost secetă, ar fi arătat chiar și mai bine.
Parcurile pentru asta au fost create, ca oază de verdeață pentru cetățeni. Mai ales în condițiile în care Bucureștiul este deja sufocat de betoane, cred că astfel de oaze de verdeață sunt foarte importante.
Cred că nu stăm deloc bine la acest moment cu parcurile. Este adevărat că, pentru a avea parcuri frumoase, ar fi nevoie de finanțări foarte serioase pe care probabil municipalitatea nu și le permite. Grădina Botanică este într-o situație dificilă din punctul acesta de vedere, pentru că nu avem fonduri de la bugetul de stat, ci fonduri din autofinanțare și de la UB. Dar și la nivel de municipiu e o povară întreținerea acestor parcuri. Și arată așa cum arată.
Citiți articolul original pe libertatea.ro
