În urmă cu două zile, Organizația Mondială a Sănătății a declarat variola maimuței drept urgență sanitară globală, iar anunțul îngrijorător a fost făcut la Geneva de către directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Este cel mai înalt nivel de alertă referitoare la sănătatea publică în încercarea de a stopa cât mai rapid răspândirea bolii. Însă experții sunt de părere că s-ar putea ca decizia să fi fost luată mult prea târziu.
Variola maimuței, un deavărat pericol pentru copii și femei însărcinate
Anunțul a venit imediat după ce s-au raportat 16.000 de cazuri, în 75 de țări din lume, multe dintre ele din Europa. Astfel că din mai și până în iulie, numărul cazurilor de infectare cu variola maimuţei înregistrate în afara Africii, acolo unde boala este endemică, a crescut la aproape 17.000, iar în acest moment boala este prezentă în nu mai puțin de 74 de ţări din întreaga lume, Europa fiind epicentrul acestor infecţii.
Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a fost cel care a decis să declare „urgenţă sanitară publică de interes internaţional”, însă ține să spună că riscul de infectare pe celelalte continente este ușor moderat.
Până în prezent, în România au fost depistate 20 de cazuri. Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, InoMed, crede că alerta anunțată de OMS este cu mult întârziată, dar justificată.
„Ca şi în cazul pandemiei de COVID, reacţia OMS este tardivă, iar efectele acestei decizii în practică vor fi probabil modeste. Pentru că, de fapt, se bazează pe un set de recomandări către state, nu pe obligativitatea implementării unor măsuri de combatere a transmiterii virusului variolei maimuţei”, a spus dr. Marius Geantă.
Până în ziua de astăzi nu au fost piedici pentru ca toate țările unde s-au înregistrat cazuri de variola maimuței să implementeze aceste măsuri, cele mai importante dintre acestea făcând referire dialogul din comunităţile de bărbaţi care întrețin relații sexuale cu alţi bărbaţi.
„Scopul comunicării pe canale şi prin mesaje specifice cu reprezentanţii acestor comunităţi avea şi are rolul de a-i conştientiza asupra bolii, de a-i încuraja să se prezinte la nevoie la medic şi de a evita astfel discriminarea şi stigmatizarea. În consecinţă, de a limita şi numărul de cazuri. Nu s-a întâmplat la timp, iar efortul necesar acum este mult mai mare, dacă nu este chiar în zadar”, a mai spus dr. Marius Geantă.
Expertul ține să avertizeze că în cadrul comunităţilor gay există riscul ca boala să se răspândească la categoriile aflate la risc, fiind vorba despre copii și gravide, precum şi la persoane cu imunitate scăzută care se află în apropierea acestora.
„De altfel, primul copil, în vârstă de 10 ani, a fost diagnosticat în Olanda, în luna iunie. Creşterea numărului de cazuri este consecinţa comportamentului individual, nu a unor modificări biologice ale virusului, deşi mutaţiile constatate sunt mult mai multe decât cele aşteptate, conform datelor colectate în timp în Africa. Din păcate, nu putem exclude ipoteza ca virusul variolei maimuţei să rămână fixat în ecosistemul din Europa de acum înainte, determinând infecţii în continuare”, a mai spus acesta.
Citiți articolul original pe impact.ro
