Românii care au rate ar putea primi o lovitură din partea Banca Națională a României (BNR)ar putea majora în ședința de azi, dobânda-cheie, ceea ce ar reprezenta o nouă lovitură pentru românii cu rate la bănci. Și așa indicele ROBOR, care crește de la o zi la alta, a sărit pragul de 8%.
Cum încearcă BNR să stopeze inflația
Conform estimărilor, majorarea va fi de un punct procentual, până la 5 ,75 % măsura este necesară pentru a opri creșterea inflației, spun specialiștii, care a ajuns acum la 15.5%.
În plus, economiștii sunt de părere că ROBOR va ajunge la 10 % iar ratele românilor se vor majora și mai mult.
Specialiștii se aşteaptă ca paşii din octombrie şi noiembrie de majorarea a dobânzii cheie să fie ceva mai mici, iar banca centrală să încheie anul cu o dobândă de 6,50%-7%, la o inflaţie de circa 13% în 2022 şi 6,7% în 2023, anunță Antena3.
BNR a hotărât în ședința din 6 iulie 2022 majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022. În același timp a fost majorată și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) de la 4,75 %, la 5,75% pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022.
Ce se întâmplă când crește dobânda-cheie
Când crește dobânda cheie, băncile se împrumută mai scump de la BNR. Și încep să se împrumute mai scump și între ele, atunci când au nevoie de mai mulți bani decât pot obține de la BNR. Ceea ce duce la creșterea indicilor interbancari, ROBOR și IRCC, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele românilor.
Băncile se pot împrumuta de la BNR cu o dobândă egală cu dobânda-cheie a BNR + 0,5 pp. Câteodată, când lichiditate este foarte scăzută în bănci, BNR împrumută bani băncilor chiar cu dobânda de politică monetară. Vedem însă că la scadențe de 3 luni, băncile deja se împrumută între ele, semn că au nevoie de mai mulți bani.
Decizia BNR de a crește rapid dobânda-cheie, pentru a încerca să controleze monetar inflația, nu este surprinzătoare. Majoritatea băncilor centrale din lume au avut, în ultima jumătate de an, aceeași abordare.
Citiți articolul original pe impact.ro
