1 aprilie a fost o seară cu surprize, dar nu în sensul clasic al păcălelilor. Într-o emisiune electorală difuzată la Antena 3, Elena Lasconi, președinta USR și candidată la alegerile prezidențiale, a livrat unul dintre cele mai directe și tăioase mesaje din această campanie. Ținta a fost nimeni altul decât Crin Antonescu, fost lider PNL, revenit brusc în actualitate cu o candidatură care a stârnit mai degrabă ridicolul decât entuziasmul.
Într-un discurs sincer și fără menajamente, Lasconi a subliniat că „numai cine nu muncește nu greșește”, referindu-se evident la Crin Antonescu, despre care a spus că nu a greșit în ultimii zece ani doar pentru că… nu a făcut nimic. Este o observație de bun simț, dar și un atac usturător la adresa unei candidaturi care pare ruptă dintr-un film prost cu reluări politice.
Pe bună dreptate, Elena Lasconi a ridicat întrebarea care stă pe buzele multora: unde a lucrat Crin Antonescu în ultimii zece ani? Răspunsul e simplu și rușinos – nicăieri. Timp de un deceniu, acest personaj politic a fost complet absent din viața profesională, fără nicio funcție publică, fără vreo activitate remarcabilă, fără vreo contribuție reală la societate. Practic, a bifat zece ani de pauză totală, în care nu a fost preocupat nici măcar de aparența implicării în vreun proiect public sau profesional.
Și totuși, după acest concediu prelungit de la muncă și responsabilitate, Antonescu vrea acum să devină președintele României. E aproape comic. România a avut deja un puturos la Cotroceni, în persoana lui Klaus Iohannis. Un deceniu de absență, de lipsă de implicare și de muțenie instituțională. Acum ni se propune același model sub alt nume. O variantă veche, prăfuită, care nu mai păcălește pe nimeni, nici măcar de 1 aprilie.
Atacat pentru că nu a muncit zece ani Crin Antonescu oferă o replică palidă și contraatacă „eroic” cu o remarcă despre soțul Elenei Lasconi
Replica lui Crin Antonescu, în loc să fie o încercare de a explica ce a făcut în acești zece ani, a fost o glumă ieftină la adresa soțului Elenei Lasconi, care lucrează ca jurist la grupul parlamentar USR. Atât a putut. În lipsa unui CV, în lipsa unei justificări, tot ce i-a rămas este sarcasmul. Dar nici măcar ăla nu mai prinde.
A susținut, în stilul său autoindulgent, că n-a vrut să „încaseze bani pentru figurație”. Serios? De parcă politica românească ducea lipsă de figuranți și era nevoie să completeze el decorul. În realitate, Crin Antonescu nu a fost decât un puturos politic, un absent justificat doar de propria comoditate, care acum se întoarce cu pretenția de a fi șeful statului.
Mesajul Elenei Lasconi e simplu și, cel puțin în această situație, are perfectă dreptate. Ca să fie clar de la început, nu sunt susținătorul Elenei Lasconi și nici nu împărtășesc viziunea sau discursul USR. Nu am nicio afinitate politică față de ea și nici nu cred că e salvatoarea României.
Dar ce a spus despre Crin Antonescu este purul adevăr și merită spus răspicat.
România are nevoie de lideri care au demonstrat ceva, care au muncit, care au greșit și și-au asumat — poate că nici Elena Lasconi nu este această persoană și rămâne de văzut ce poate cu adevărat, dar un lucru e sigur: nu avem nevoie de puturosul de Crin Antonescu.
Nu mai avem nevoie de fantome politice care apar o dată la zece ani, fără realizări, dar cu pretenții. Iar dacă românii nu vor să repete greșeala Iohannis, ar trebui să fie foarte atenți la Antonescu.
Nu ne mai trebuie încă un președinte de decor, care să dispară între două conferințe de presă. Nu ne mai trebuie încă un președinte fără muncă, fără proiect și fără rușine.
