Miercuri, trei palestinieni au murit de foame, ridicând bilanțul deceselor cauzate de înfometare la 269, dintre care 112 sunt copii. În sudul Gazei, o lovitură aeriană asupra unui cort în care se adăposteau persoane strămutate a ucis trei oameni. În aceeași zi, Mohammed Shaalan, fost jucător al naționalei palestiniene de baschet, a fost împușcat mortal la un punct de distribuire a ajutoarelor, unde forțele israeliene au deschis focul. Cel puțin 30 de persoane aflate la cozi pentru alimente au fost ucise miercuri.
Organizațiile internaționale au avertizat asupra agravării foametei. Programul Alimentar Mondial al ONU (WFP) a transmis că situația din Gaza a depășit nivelul de criză: „Aceasta nu este doar foame. Este înfometare.” Agenția a subliniat că malnutriția este „un ucigaș tăcut” care provoacă „daune ireversibile în dezvoltare” și slăbește sistemul imunitar, „transformând bolile comune în amenințări letale”.
Agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a arătat că aproape unul din trei copii din orașul Gaza suferă de malnutriție. Organizația israeliană pentru drepturi civile Gisha a respins acuzațiile oficiale potrivit cărora lipsa ajutorului umanitar ar fi responsabilitatea ONU, arătând că „Israelul a folosit controlul asupra intrării ajutoarelor ca armă de război încă din prima zi a ofensivei”. Într-un comunicat, Gisha a precizat: „Israelul a creat și continuă să creeze condiții care fac aproape imposibil transferul de ajutoare în Gaza.”
Personalul medical al UNRWA a descris situația drept una insuportabilă. „Lucrăm în condiții catastrofale”, a declarat medicul Dr Hind din Gaza. Un alt cadru medical a relatat că personalul „merge adesea pe jos, sub soarele arzător, doar pentru a ajunge la posturi, înainte de a începe să ofere îngrijiri celor aflați în nevoie urgentă”.
Apărarea civilă din Gaza a avertizat, la rândul ei, că lipsa combustibilului afectează grav intervențiile de urgență. „De multe ori vehiculele noastre s-au oprit pe drum din cauza penuriei de carburant sau a lipsei pieselor de schimb”, se arată într-o declarație oficială. „Ne confruntăm cu provocări umanitare majore în mijlocul amenințărilor unei escaladări a războiului de exterminare al Israelului.”
Ofensiva pentru Gaza City și mobilizarea rezerviștilor
Armata israeliană a anunțat mobilizarea a 60.000 de rezerviști în săptămânile următoare, în contextul planului de a cuceri orașul Gaza, aflat sub atacuri continue de mai multe săptămâni. Aproape un milion de palestinieni sunt blocați în zonă, în timp ce tancurile israeliene avansează spre centrul orașului. Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, și-a exprimat îngrijorarea că operațiunea va provoca „o nouă strămutare în masă a oamenilor care au fost deja strămutați de mai multe ori de la începutul războiului”.
Relatările de la fața locului indică intensificarea bombardamentelor în cartierul Zeitoun din orașul Gaza și în zona Jabalia, în nord. „Acestea includ demolări sistematice de locuințe. Este o strategie eficientă a armatei israeliene care urmărește un obiectiv principal: golirea Fâșiei Gaza de populația sa, privând oamenii de ceva la fel de elementar ca o casă”, a relatat jurnalistul Hani Mahmoud. „Oamenii își părăsesc bunurile și rezervele de hrană strânse cu greu în ultimele săptămâni.”
Reacții interne și internaționale
Rudele israelienilor luați prizonieri în Gaza au criticat decizia Ministerului Apărării de a aproba planul de cucerire a orașului Gaza, acuzând guvernul că a ignorat o propunere de încetare a focului acceptată de Hamas. Aceștia au catalogat decizia drept „o lovitură în inimă pentru familii și pentru populația din Israel”.
Hamas a reacționat afirmând că operațiunea israeliană „este o dovadă clară că Israelul intenționează să continue războiul brutal împotriva civililor nevinovați și urmărește distrugerea orașului și strămutarea locuitorilor săi”. Gruparea a acuzat conducerea israeliană că blochează orice încercare de mediere: „Disprețul lui Netanyahu față de propunerea mediatorilor și refuzul său de a răspunde dovedesc că el este adevăratul obstacol în calea oricărui acord, că nu îi pasă de viețile [prizonierilor israelieni] și că nu este serios în privința întoarcerii lor.”
Ofensiva din Gaza City, anunțată la începutul lunii, a provocat condamnări internaționale din cauza interdicției israeliene asupra intrării de alimente și medicamente în enclavă și a temerilor legate de o nouă expulzare forțată a palestinienilor. „Ceea ce vedem în Gaza este o realitate apocaliptică pentru copii, pentru familiile lor și pentru întreaga generație”, a declarat Ahmed Alhendawi, director regional al organizației Save the Children.
Negocieri pentru o încetare a focului
Eforturile diplomatice continuă, cu Qatar și Egipt în prim-plan, încercând să obțină un răspuns din partea Israelului la propunerea de încetare a ostilităților, deja acceptată de Hamas. Noul cadru de negociere prevede o pauză de 60 de zile a ostilităților, un schimb etapizat de prizonieri israelieni și palestinieni și extinderea accesului pentru ajutoarele umanitare.
Până în prezent, premierul Benjamin Netanyahu nu a făcut publică poziția Israelului față de această propunere, deși este sprijinită de Statele Unite. Săptămâna trecută, Netanyahu a declarat că orice înțelegere trebuie să prevadă „eliberarea tuturor ostaticilor deodată și în conformitate cu condițiile noastre pentru încheierea războiului”.
Analistul politic Marwan Bishara a arătat că statele arabe trebuie să exercite presiune asupra Statelor Unite pentru a determina Israelul să accepte o încetare a focului. „Israelienii au două direcții: pe de o parte mobilizează rezerviști, aprobă planuri de reocupare a Fâșiei Gaza și transferă populația din nord spre sud în pregătirea unei epurări etnice. Pe de altă parte, există presiuni interne și ideea obținerii eliberării unor ostatici în cadrul unui acord mai amplu. Fără presiunea statelor arabe asupra Washingtonului, este probabil ca Israelul să urmeze primul scenariu.”
Bilanțul războiului
Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, războiul israelian a provocat moartea a peste 62.122 de palestinieni de la începutul conflictului.
Sursa: Al Jazeera și agențiile de știri
