Potrivit presei locale, femeia fusese împiedicată să intre în aprilie, la manifestările care marcau 80 de ani de la eliberarea lagărului, deoarece purta keffiyeh. Ulterior, ea s-a adresat instanței pentru a i se permite accesul la un alt eveniment comemorativ desfășurat săptămâna aceasta.
Judecătorii au decis că memorialul și-a exercitat dreptul de a restricționa accesul, având în vedere că scopul declarat al femeii era „transmiterea unui mesaj politic împotriva a ceea ce ea considera a fi sprijinul unilateral al memorialului pentru politicile guvernului israelian”.
Instanța a precizat în motivare că „este indiscutabil că acest lucru ar pune în pericol sentimentul de securitate al multor evrei, mai ales într-un astfel de loc”. Totodată, s-a arătat că dreptul femeii la libertatea de exprimare este, în acest caz, mai puțin important decât „interesul memorialului de a păstra scopul instituției”.
Germania, care continuă să își asume responsabilitatea pentru Holocaust și uciderea a șase milioane de evrei, este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Israelului. Totuși, în ultimele luni, Berlinul și-a înăsprit tonul față de acțiunile israeliene în Gaza. Cancelarul Friedrich Merz a anunțat recent că nu vor mai fi acordate licențe pentru exporturi de armament către Israel care ar putea fi folosite în Fâșia Gaza.
Memorialul de la Buchenwald a fost criticat luna trecută, după ce în presă a apărut un document intern în care keffiyeh era descrisă ca fiind „strâns asociată cu eforturile de a distruge statul Israel”. Ulterior, directorul memorialului, Jens-Christian Wagner, a recunoscut că documentul conținea „erori” și urma să fie revizuit. El a declarat pentru postul NDR că eșarfa palestiniană nu este „un simbol interzis” în sine la Buchenwald, dar a adăugat: „Atunci când este folosită împreună cu alte simboluri pentru a relativiza crimele naziste, cerem oamenilor să renunțe la acele simboluri.”
Lagărul de concentrare Buchenwald, situat lângă orașul Weimar, a funcționat împreună cu anexele sale, inclusiv Mittelbau-Dora, unde deținuții erau forțați să lucreze la rachetele V1 și V2 ale Germaniei naziste. Aproximativ 340.000 de prizonieri au trecut prin aceste locuri, incluzând evrei, romi, homosexuali și prizonieri de război sovietici. Dintre aceștia, circa 56.000 de oameni au murit la Buchenwald, fie executați, fie înfometați sau epuizați de muncă, iar alți 20.000 și-au pierdut viața la Mittelbau-Dora.
