În septembrie 2022, o explozie în Marea Baltică a distrus conducta Nord Stream. Aceasta era una dintre principalele rute de export de gaze naturale ale Rusiei către Europa. Incidentul a provocat perturbări majore pe piețele energetice globale, ridicând întrebări serioase cu privire la responsabilitatea pentru atac.
Investigațiile inițiate de autoritățile din Danemarca și Suedia nu au reușit să identifice autorii atacului. Aceste investigații s-au încheiat fără un rezultat clar în februarie 2023. Națiunile Unite au recunoscut, de asemenea, că nu dețin informații suplimentare relevante pentru a clarifica situația.
Recent, un raport al The Wall Street Journal a oferit o nouă perspectivă asupra incidentului. Raportul susține că un grup de șase scafandri, susținuți de Ucraina, ar fi fost responsabili pentru atac. Aceștia ar fi închiriat o ambarcațiune de agrement din Germania și ar fi navigat spre Marea Baltică, unde au plantat încărcături explozive pe conducta Nord Stream.
Ideea de a distruge conducta ar fi fost discutată pentru prima dată într-un cadru informal. Aceasta s-a întâmplat în timpul unei întâlniri între mai mulți oameni de afaceri și ofițeri militari ucraineni. Aceștia sărbătoreau succesele recente ale Ucrainei pe frontul de luptă.
Proiectul ar fi fost finanțat de acești oameni de afaceri, cu un buget relativ mic, de aproximativ 300.000 de dolari. Conform raportului, planul inițial a primit aprobarea președintelui Volodymyr Zelenskyy, dar în iunie 2022, CIA a aflat despre acest plan și a încercat să-l oprească.
Zelenskyy ar fi ordonat oprirea proiectului. Cu toate acestea, generalul Valeriy Zaluzhniy, care era atunci șeful armatei ucrainene, a decis să continue cu o versiune modificată a planului. Această decizie a fost luată fără acordul președintelui Zelenskyy, ceea ce a dus la executarea planului în mod clandestin.
Ucraina a negat în mod repetat orice implicare în atacul asupra conductei Nord Stream. Într-un mesaj adresat The Wall Street Journal, generalul Zaluzhniy a negat orice implicare, calificând acuzațiile drept „simple provocări”. De asemenea, a menționat că forțele armate ucrainene nu ar fi avut autorizarea necesară pentru o astfel de misiune în afara granițelor țării.
Raportul susține că un ofițer ucrainean de operațiuni speciale, Roman Chervinsky, ar fi fost cel care a coordonat efectiv atacul. Însă, Chervinsky a refuzat să comenteze aceste informații pentru publicație.
Ucraina avea motive întemeiate pentru a dori distrugerea conductei Nord Stream. Conducta era un proiect comun între Rusia și Germania, care ar fi crescut dependența Europei de Rusia pentru energie. În plus, Ucraina și Statele Unite considerau că această dependență ar fi oferit Rusiei o pârghie economică și politică semnificativă asupra Europei.
După distrugerea conductei Nord Stream, singura rută principală de export pentru gazele naturale rusești către Europa a rămas prin Ucraina. Acest lucru a crescut importanța Ucrainei în tranzitul de gaze naturale și a complicat relațiile dintre Rusia, Europa și Ucraina.
Explozia conductei a declanșat o serie de acuzații între diverse părți implicate. Oficialii occidentali au sugerat rapid că Rusia ar putea fi în spatele atacului, însă Kremlinul a negat ferm aceste acuzații. În același timp, jurnalistul de investigație Seymour Hersh și prezentatorul de televiziune Tucker Carlson au avansat ipoteza că președintele american Joe Biden ar fi orchestrat atacul, deși aceste afirmații nu au fost susținute de dovezi concludente.
Raportul The Wall Street Journal este primul care sugerează că președintele Zelenskyy ar fi avut cunoștință despre planul de atac, dar că acesta a fost executat împotriva voinței sale. Situația are potențialul de a provoca tensiuni diplomatice serioase între Ucraina și Germania, țară care a fost unul dintre cei mai mari susținători ai eforturilor de război ale Ucrainei împotriva Rusiei.
Germania, parteneră a Rusiei în proiectul Nord Stream, a suportat costuri semnificative pentru a găsi surse alternative de energie după distrugerea conductei. Costurile acestor alternative au fost estimate la un milion de dolari pe zi. În același timp, Germania a fost un aliat important al Ucrainei, furnizând sprijin militar și financiar substanțial.
Un oficial german, implicat în investigația poliției asupra atacului, a declarat: „Infrastructura noastră critică a fost distrusă de o țară pe care o susținem cu arme și miliarde de dolari.” Această declarație subliniază tensiunile care pot apărea între cele două țări, având în vedere aceste dezvăluiri.
Situația rămâne complexă și plină de implicații politice și economice. Relațiile dintre Ucraina și Germania ar putea fi serios afectate de aceste evenimente, iar impactul pe termen lung asupra colaborării lor viitoare este greu de prevăzut.
