Doar unu din cinci români are locuința asigurată în cazul în care s-ar produce cutremure, inundații sau alunecări de teren, deși legea obligă de 11 ani ca fiecare proprietar să încheie o poliță de asigurare pentru dezastre naturale. Acum, din cele 9,5 milioane de locuințe, doar 1,8 pot primi despăgubiri în cazul unui dezastru natural. Motivele pentru care românii nu își asigură locuințele țin de implicarea prea timidă a autorităților locale în asigurarea obligativității, de lipsa informării și a unei evidențe digitalizate a tuturor locuințelor, care să permit verificarea celor fără poliță PAD, spune pentru Impact.ro Cosmin Tudor, director de dezvoltare la PAID România.
Cosmin Tudor a precizat că, la finalul lunii iunie, erau în vigoare 1.831.736 polițe PAD, dintre care 906.071 au fost emise în primele șase luni ale acestui an. Și în 2021 au fost emise doar 1.823.835 de polițe de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale.
”Anul trecut, au fost plătite 751 de dosare de daună, în valoare totală de 4.964.242 de lei. În semestrul unu din anul curent au fost 471 de dosare, în valoare totală de 1.085.267 lei”, a precizat directorul de dezvoltare de la PAID România, la solicitarea Impact.ro.
Cosmin Tudor consideră că principalele motive pentru care românii nu își asigură locuințele pentru dezastre naturale ar fi lipsa informării la nivelul populației și implicarea prea timidă a autorităților locale în implementarea obligativității, pentru care sunt răspunzătoare conform Legii 260.
”Primăriile ar trebui să amendeze proprietarii de locuință care nu dețin o poliță PAD”
Primăriile sunt cele care ar trebui să se asigure că oamenii încheie anual polițe de asigurare obligatorie pentru locuințe și au pentru asta la dispoziție inclusiv amenzi între 100 și 500 de lei. Nivelul foarte scăzut al asigurărilor obligatorii arată însă că primăriile nu fac asta.
”PAID se implică activ în informarea populației, fiind cel mai mare investitor din industria asigurărilor în promovarea rolului și importanței asigurării de locuință. Cu ocazia vizitelor pe care le organizăm în teritoriu, le recomandăm autorităților locale să facă eforturi de informare și responsabilizare a populației.
Sunt exemple de bună practică în care primăria a trimis înștiințări proprietarilor cu privire la obligația de asigurare, despre sancțiunile posibile și în acele cazuri gradul de acoperire prin asigurare a crescut foarte mult. De asemenea, mai multe primării au început să cuprindă paragrafe despre asigurarea obligatorie în notificările referitoare la taxele locale și la impozite”, spune directorul de dezvoltare de la PAID România.
Lipsa unor evidențe digitalizate ale tuturor locuințelor la nivel național face foarte dificilă verificarea existenței poliței PAD pentru fiecare locuință în parte.
Conform Legii 260, primăriile ar trebui să amendeze proprietarii de locuință care nu dețin o poliță PAD valabilă cu amenzi între 100 și 500 de lei. Din punct de vedere organizatoric, se vede că acest lucru este extrem de greu de implementat în lipsa digitalizării complete a evidențelor”, spune Cosmin Tudor.
De mai mulți ani se discută de introducerea furtunii pe lista dezastrelor naturale asigurate de polița PAD.
Cosmin Tudor spune că există un proiect de modificare a Legii 260 care, printre altele, prevede și propunerea de acoperire a riscului de furtună. ”Acest proiect de modificare își parcurge traseul parlamentar”, a precizat directorul de dezvoltare de la PAID România.
Ce se întâmplă cu banii din primele de asigurare pentru dezastre naturale
Potrivit unui sondaj din 2021, printre motivele pentru care românii nu își asigură locuințele pentru dezastre naturale sunt neîncrederea în sistem și convingerea că aceasta nu le-ar fi utilă.
Cosmin Tudor a explicat, la solicitarea Impact, cum sunt folosiți banii din primele de asigurare pentru dezastre naturale.
”Aproape de jumătate din sumele încasate de PAID sunt folosite pentru plata programului de reasigurare. Reasigurarea înseamnă că PAID se asigură, la rândul său, pentru a putea face față în caz de dezastru extins, cedând această parte din primele de asigurare încasate către un pool de aproape 50 de societăți internaționale de reasigurare, pentru o corectă dispersie a riscului. Aceste societăți au ratinguri foarte bune acordate de agențiile internaționale de profil (AM Best, Standard&Poors).
Programul de reasigurare al PAID este cel mai mare din Europa Centrală și de Est și are o valoare de 1 miliard de euro”, spune directorul de dezvoltare de la PAID România
Restul banilor sunt folosiți pentru plata daunelor curente, pentru acoperirea costurilor de funcționare ale PAID România, a costurilor de distribuție, dar și pentru a constitui rezerve, cea mai importantă fiind rezerva de catastrofă.
Având în vedere că activitatea PAID este parte a Proiectului național de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, în anii fără evenimente majore, compania acumulează fonduri menite a întări capacitatea de răspuns în anii în care astfel de evenimente se produc”, a explicat Cosmin Tudor.
Fondurile proprii ale PAID acumulate de-a lungul anilor sunt în valoare de peste 300 de milioane de lei și sunt plasate 80% în titluri de stat pe termen mediu și restul în depozite bancare.
Cine este obligat să încheie asigurarea obligatorie a locuinței
Asigurarea obligatorie a locuințelor se încheie pentru două tipuri de locuințe:
- de tip A – orice construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic;
- de tip B – construcţia cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic.
Proprietarii locuințelor – persoane și firme – sunt obligați, din ianuarie 2011, să încheie o asigurare obligatorie.
Locuințele din proprietatea statului sau a autorităților locale trebuie să fie asigurate de cei care le administrează.
Pentru locuințele ocupate în baza unui contract de leasing financiar, polița PAD trebuie plătită de locator (cel care pune la dispoziție dreptul de a utiliza imobilul până la plata integrală a valorii acestuia).
Proprietarii de locuințe care primesc ajutor social au polițele PAD plătite de agenţiile judeţene pentru plăţi și inspecţie socială direct în contul PAID.
Asigurarea obligatorie PAD este încheiată de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), în care sunt 12 asigurători privați.
Asigurarea obligatorie a locuinței prin PAD este de 12 luni, timp în care PAID răspunde pentru daunele produse locuințelor de cutremure, inundații sau alunecări de teren.
Ce se întâmplă dacă nu plătești asigurarea obligatorie pentru locuință
Cum asigurarea locuinței este obligatorie, proprietarii care nu au încheiat o poliță PAD riscă amenzi de la 100 la 500 de lei.
Amenzile ar trebui să fie date de primării. Banii obținuți din amenzi ajung 40% la bugetul de stat și 60% în bugetul autorității locale.
Numărul exact al locuințelor ajunge la PAID semestrial (în iunie și în decembrie), de la primării. PAID anunță tot semestrial primăriile pentru câte locuințe au fost încheiate polițe de asigurare obligatorie.
Din momentul în care primăria primește lista proprietarilor care au încheiat asigurare obligatorie, primarul, printr-o structură de specialitate, trebuie să trimită în maximum 3 zile scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire, către persoanele care nu au încheiat PAD pentru locuinţele pe care le deţin în proprietate.
Ce locuințe nu pot fi asigurate
Sunt însă și imobile pentru care nu se poate face asigurare obligatorie PAD și nici asigurare facultativă, respectiv locuințele care sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
Legea prevede că nu pot fi asigurate nici cu polițe de asigurare facultativă locuințele din clădiri părăsite, din imobile neutilizate pe întreaga perioadă de asigurare sau din construcții ruinate, respectiv degradate.
Nu pot fi acoperite cu o asigurare facultativă nici construcțiile subterane, imobilele care necesită reparații capitale ale elementelor de rezistență, construcțiile ușoare folosite temporar în afara zonelor de locuit.
De asemenea, imobilele fără uși, ferestre sau încuietori nu pot fi asigurate printr-o poliță de asigurare facultativă.
Cu ce sume pot fi despăgubiți proprietarii care au o asigurare obligatorie
O poliță PAD costă 10 euro pentru locuințele de tip B și 20 de euro pentru cele de tip A.
Suma cu care vor fi despăgubiți proprietarii care au o asigurare obligatorie în cazul în care locuința este afectată de inundații, cutremure sau alunecări de teren, ori alte daune produse ca efecte indirecte ale acestora este stabilită la maximum 20.000 de euro în cazul locuințelor de tip A și 10.000 de euro pentru locuințele de tip B.
Este important de știut că dacă o locuință este afectat și proprietarul este despăgubit cu o anumită sumă din cei 10.000 sau 20.000 de euro asigurați, pentru restul perioadei acoperite de polița PAD se scade suma plătit pentru dauna anterioară.
De exemplu, dacă o poliță PAD este încheiată pentru un an, cu o primă de asigurare de 20.000 de euro și, după șase luni locuința este afectată de un cutremur, de inundații sau de alunecări de teren, iar despăgubirile pentru reparații sunt stabilite la 5.000 de euro, pentru celelalte șase luni, dacă se produc alte daune după dezastre naturale, proprietarul poate fi despăgubit doar cu cel mult 15.000 de euro.
Proprietarul locuinței poate însă cere, după ce face toate reparațiile pentru care a primit despăgubuiri, să reîntregească suma asigurată. Pentru asta va plăti o primă de asigurare calculată proporţional cu despăgubirea primită și perioada rămasă din asigurare.
Când proprietarul unei locuințe este despăgubit cu toată suma asigurată, este obligat să încheie o nouă poliță PAD, dar doar după ce face toate reparațiile cu banii primiți pentru daune.
În ce situații nu se dau despăgubiri chiar dacă proprietarii au asigurare obligatorie
Firmele de asigurare pot refuza să plătească daune proprietarilor care au asigurare obligatorie:
- dacă inundaţiile care au afectat locuințele s-au produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă;
- dacă alunecările de teren s-au produs din cauza săpăturilor sau lucrărilor edilitare, a lucrărilor de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime;
- dacă terenul pe care se află clădirea s-a tasat din cauza clădirii sau din alte cauze;
- dacă s-au format crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii din cauza variaţiei de contracţie sau dilatării produse de îngheţ ori dezgheţ.
Nici proprietarii care au făcut lucrări de construcție sau de extindere și modificare a locuinței fără autorizație de construcție și au afectat structura de rezistență nu vor fi despăgubiți pentru daunele produse de inundații, cutremure sau alunecări de teren.
PAID nu acordă despăgubiri nici pentru locuinţele construite în zone interzise sau pentru clădirile prăbușite după dezastre naturale, dar care aveau anterior defecte de construcţie.
Ce trebuie să faci pentru a fi despăgubit
Dacă o locuință a fost avariată după inundații, cutremure sau alunecări de teren, proprietarul care are asigurare obligatorie poate cere daune. Proprietarul locuinței trebuie să facă, în scris, o cerere de despăgubire către asigurătorul care a eliberat PAD sau direct către PAID, în cazul persoanelor care beneficiază de ajutor social.
Notificarea sau înștiințarea se transmite electronic sau prin înmânare directă, sub semnătură. Din acel moment, asigurătorul deschide un dosar de daună.
După notificare, asigurătorul care a eliberat PAD trimite, în cel mult 5 zile, un reprezentant care constată și evaluează prejudiciile, în baza cărora se stabilește cu se sumă va fi despăgubit proprietarul locuinței avariate. Toate aceste costuri sunt suportate de cel care face constatarea și evaluarea avariilor.
Atenție însă că reparația locuinței se poate face numai după ce avariile au fost constatate de către reprezentantul societății și trecute într-un proces-verbal care ajunge la dosarul de daună.
Cum se plătesc despăgubiri pentru locuințele afectate de dezastre naturale
Dacă o locuință este avariată după inundații, cutremure sau alunecări de teren, proprietatul va primi suma necesată pentru reparații sau pentru achiziția unei noi locuințe în limita a cel mult 20.000 de euro sau 10.000 de euro. Suma exacta va fi stabilită în funcție de daunele suferite.
După constatarea avariilor și obținerea tuturor documentelor necesare, asigurătorul trimite către PAID dosarul de daună. PAID va face plata despăgubirii către proprietarul locuinței avariate în maximum 5 zile.
Dacă proprietarul locuinței are și asigurare obligatorie, și facultativă, plata despăgubirilor se face mai întâi în baza contractului de asigurare obligatorie, iar restul sumei va fi acoperit de polița de asigurare facultativă.
Unde ajung banii plătiți pentru asigurarea obligatorie
Toți banii plătiți de proprietarii locuințelor care încheie o asigurare obligatorie de 10 euro sau 20 de euro pe an ajung la PAID, care plătește despăgubirile pentru locuințele avariate de inundații, cutremure sau alunecări de teren.
Din aceste sume, PAID dă firmelor care au vândut polițele PAD un comision de 10%, plăteşte contractul de reasigurare şi îşi acoperă cheltuielile de funcţionare.
De ce să faci asigurare facultativă pentru locuință dacă ai poliță PAD
Polița de asigurare PAD a locuinței este obligatorie, dar acoperă doar daunele produse de dezastre naturale, respectiv de inundații, cutremure sau alunecări de teren.
Locuința poate fi protejată la valoarea ei reală și pentru mai multe riscuri prin asigurarea facultativă.
Cu o poliță de asigurare facultativă a locuinței poți primi daune produse și de dezastre naturale, dar și de furtună, vijelie, grindină, pagubele produse accidental imobilului din incendiu sau explozie, avariile de la conductele de apă și canalizare, de la rețeaua de gaze sau de la instalațiile electrice. De asemenea, poți fi asigurat cu o poliță facultativă și în cazul daunelor produse de undele de șoc provocate de avioane, ploilor înghețate sau avalanșelor de zăpadă.
La acestea se pot adăuga opțional asigurarea centralelor termice, a instalațiilor de încălzire și climatizare, asigurarea aparatelor electrice, electronice, electrocasnice, asigurarea bunurilor casabile sau asigurarea obiectelor de valoare.
Mai mult, unii asigurători oferă și extra-acoperire pentru situația în care avaria din locuința ta îi afectează și pe vecini.
Pe site-ul asigurari.ro poți vedea care sunt cele mai bune prețuri de la asiguratori.
Asigurarea facultativă a locuinței nu se poate însă face decât dacă persoana care o solicită are deja o asigurare obligatorie PAD.
Citiți articolul original pe impact.ro
