Atunci când vorbim despre consiliere și psihoterapie în societatea de astăzi, ne imaginăm vieți perfecte, echilibrate și înstărite. Nici statisticile nu ne situează undeva foarte bine, psihologul sau consilierul fiind un bau-bau și în mod clar pentru cei cu afecțiuni psihice. Unde mai pui că terapeutul cere și bani!
Realitatea este cu totul diferită, dar, iarăși, nu e de judecat nicio părere. Schimbări peste schimbări, greutăți cu care ne-am confruntat la nivel colectiv, venituri mici – cu toate acestea coroborate este greu să crezi că te poate „salva” un om cu care doar vorbești.
Unele învățături le-am deprins după ce am intrat în domeniu. Recunosc, și eu aveam o imagine ușor alterată asupra a ceea ce se întâmplă într-o ședință de consiliere. Ulterior am ajuns cel care ține aceste sesiuni și am observat câteva mituri care pun în dificultate persoanele care se gândesc la consiliere/ psihoterapie.
1. Consilierii și terapeuții au vieți perfecte
N-am să uit cuvintele mentorului meu: „Nimeni nu-i înțelept la el acasă.” Consilierii și terapeuții sunt tot oameni, și ei aflați sub semnul acelorași încercări de-a lungul vieții. Tocmai pentru că ei nu au, sau nu au avut, vieți perfecte, pot să te trezească puțin la realitate atunci când privești viața altfel decât ar fi benefic pentru… tine. Nu trebuie să acordăm încredere consilierilor care au relații perfecte și pulsul constant. Este pertinent ceea ce spun și dacă au vieți la fel ca tine, ca noi. Mai au, în plus, o doză nițel mai mare de înțelepciune și obiectivitate… [continuare]
Accesați articolul integral pe republica.ro
