Cel puțin 21 de persoane au fost ucise și alte 83 rănite duminică dimineață în orașul Sumy, în nordul Ucrainei, după un atac cu rachetă balistică lansat de forțele ruse. Informația a fost confirmată de ministrul ucrainean de interne, Ihor Klymenko, și a fost relatată de agenția internațională de presă Reuters.
Lovitura a avut loc în centrul orașului, într-un moment în care străzile erau populate cu civili, inclusiv persoane aflate în transportul public sau în propriile mașini. Dincolo de bilanțul tragic, simbolismul zilei atacului a amplificat furia și consternarea oficialilor de la Kiev. Duminică a fost celebrată intrarea Domnului în Ierusalim, o mare sărbătoare religioasă cunoscută și sub numele de Florii în tradiția ortodoxă.
„Doar ticăloșii pot face așa ceva. Să ia viața unor oameni obișnuiți”, a scris președintele Volodimir Zelenski pe rețelele sociale, alături de un video tulburător cu imagini din zona atacului: trupuri fără viață întinse pe asfalt, un autobuz distrus și mașini carbonizate. El a subliniat gravitatea momentului: „Și asta într-o zi în care oamenii merg la biserică: Duminica Floriilor, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim.”
Potrivit ministrului Klymenko, lovitura a avut ca țintă civilii aflați în zone publice: „Distrugerea deliberată a civililor într-o zi importantă de sărbătoare bisericească”, a scris el, lăsând de înțeles că nu este vorba despre un atac accidental, ci despre o acțiune intenționată cu scop terorist.
Atacul a venit la scurt timp după o întâlnire la Moscova între Steve Witkoff, trimisul special al fostului președinte american Donald Trump pentru Ucraina, și președintele rus Vladimir Putin. Oficialul ucrainean Andriy Kovalenko, care conduce Centrul pentru Combaterea Dezinformării, a sugerat că această coincidență temporală nu este întâmplătoare: „Rusia construiește toată această așa-zisă diplomație… în jurul loviturilor asupra civililor”, a comentat el pe Telegram.
În contextul acestui nou act de violență, președintele Zelenski a reluat apelurile către comunitatea internațională, în special către SUA și Uniunea Europeană, să adopte o poziție mai fermă împotriva Moscovei. „Rusia își dorește exact acest gen de teroare și prelungește acest război. Fără presiune asupra agresorului, pacea este imposibilă. Discuțiile nu au oprit niciodată rachetele balistice și bombele aeriene”, a declarat liderul ucrainean.
Oficialii ruși nu au comentat imediat incidentul, în timp ce autoritățile de la Kiev continuă să investigheze pagubele și să acorde îngrijiri răniților.
Conflictul din Ucraina a intrat în al treilea an, după invazia la scară largă declanșată de Rusia în februarie 2022. În prezent, aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, în special din est și sud, se află sub ocupație rusă. Deși luptele terestre continuă, războiul s-a transformat într-un conflict dominat de atacuri cu rachete și drone.
Tragedia de la Sumy pune încă o dată sub semnul întrebării eficiența negocierilor diplomatice în lipsa unei presiuni reale asupra Kremlinului și arată că, în ciuda eforturilor internaționale de mediere, războiul continuă să lovească în mod direct și brutal civilii ucraineni.
Cu doar o zi înainte de atacul devastator asupra orașului Sumy, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Ucraina că ar fi lansat cinci atacuri asupra infrastructurii energetice rusești. Potrivit Moscovei, aceste acțiuni ar încălca un moratoriu agreat luna trecută de ambele părți, sub mediere americană, privind oprirea loviturilor asupra rețelelor energetice naționale. Ucraina nu a comentat oficial aceste acuzații, iar contextul exact al presupuselor atacuri nu este cunoscut.
Chiar și în eventualitatea în care Ucraina a lovit obiective energetice din Rusia, diferența fundamentală constă în natura și consecințele acestor acțiuni. Atacurile ucrainene vizează în mod evident infrastructura strategică – elemente care susțin capacitatea logistică, militară sau industrială a adversarului. Aceste lovituri sunt, în cea mai mare parte, de natură punctuală, fără pierderi de vieți omenești, și cu atât mai puțin fără victime civile. Obiectivele atacate sunt alese tocmai pentru a slăbi capacitatea de război a Rusiei, nu pentru a semăna teroare în rândul populației.
Pe de altă parte, atacurile rusești, precum cel care a lovit Sumy, sunt frecvent îndreptate direct împotriva civililor. Ele lovesc fără discernământ zone rezidențiale, piețe, școli, spitale sau mijloace de transport public. În aceste atacuri, victimele sunt oameni obișnuiți – femei, copii, vârstnici – aflați în locuri care nu au nicio legătură cu frontul militar sau cu infrastructura strategică. Rachetele și dronele folosite de armata rusă nu sunt doar mijloace de luptă, ci instrumente de teroare sistematică. Sumy este doar cel mai recent exemplu tragic: un oraș în care, într-o dimineață de duminică, în plină sărbătoare religioasă, peste 100 de oameni au fost uciși sau răniți în câteva secunde.
Această diferență fundamentală scoate în evidență asimetria morală a conflictului. Ucraina luptă pentru supraviețuire și folosește mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a-și slăbi agresorul, în timp ce Rusia continuă să lovească orașe și sate fără milă, cu o regularitate înfiorătoare. Nu există zi în care să nu fie raportate atacuri asupra civililor în Ucraina, iar lista victimelor crește fără oprire.
Rusia, în acest context, nu doar încalcă normele războiului, ci le subminează cu cinism, atacând deliberat populația necombatantă pentru a semăna frică, suferință și haos. Această strategie de teroare pune sub semnul întrebării orice formă de dialog real și face imposibilă orice încercare de pace durabilă fără presiuni externe semnificative.
